Evoluția sectorului de energie regenerabilă în România trece printr-o etapă critică, în care succesul nu mai poate fi măsurat exclusiv prin volumul capacităților conectate la rețea. Conform analizei prezentate de Gabriel Avăcăriței, redactor-șef Energynomics, în cadrul evenimentului Renewable & Storage Forum de la Atena, viabilitatea investițiilor va depinde de capacitatea proiectelor de a genera venituri sustenabile. Această schimbare de paradigmă pune accent pe stocare, producție hibridă și tranzacționare activă pentru a asigura profitabilitatea în condiții de piață schimbătoare.
Estimările privind dezvoltarea capacităților în România indică un portofoliu de proiecte considerabil, însă cu riscuri comerciale asociate. Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA) anticipează adăugarea a aproximativ 2 GW de noi capacități eoliene în perioada 2026-2027. În paralel, Asociația Industriei Fotovoltaice din România (RPIA) estimează că puterea totală instalată în capacități fotovoltaice, incluzând și sistemele prosumatorilor, ar putea atinge pragul de 10-11 GW până la sfârșitul anului 2026, ceea ce impune noi strategii de valorificare.
Fenomenul de canibalizare a prețurilor reprezintă o provocare majoră pentru proiectele fotovoltaice și eoliene independente. Pe măsură ce numărul de producători crește, aceștia concurează pentru vânzarea energiei în aceleași intervale orare, ceea ce scade marjele de profit. Din acest motiv, modelul comercial trebuie să influențeze proiectarea investiției încă de la început. Dezvoltatorii încep să opteze pentru configurații hibride, precum proiecte fotovoltaice cu stocare sau centrale pe gaze combinate cu baterii, pentru a gestiona riscurile de piață.
Stocarea energiei este considerată o infrastructură esențială, deși bateriile nu pot rezolva singure toate dezechilibrele sistemului electroenergetic. România a ales o abordare diferită de Bulgaria, concentrându-se pe finanțarea capacităților de producție, în timp ce Bulgaria a direcționat sprijin public către stocare. Totuși, companiile românești și-au intensificat activitatea în domeniul proiectelor de baterii în ultimele 8-12 luni, pregătind terenul pentru o dezvoltare accelerată a stocării în anii următori, alături de soluții software de tranzacționare.
Pe parcursul anului, provocările privind alimentarea cu energie electrică au fost evidențiate de o vară dificilă, când disponibilitatea redusă a producției nucleare a crescut dependența de importuri. În contextul acestor schimbări, proiecte precum Neptun Deep, cu prima producție de gaze așteptată în prima jumătate a anului 2027, și centrala de la Mintia, sunt văzute ca elemente capabile să remodelizeze rolul României pe piața regională. Aceste dezvoltări vor veni într-un moment în care piața se confruntă cu o saturare care limitează profiturile mari.
Sectorul energetic românesc traversează o perioadă de transformări structurale profunde, influențate de deciziile de investiții și de politicile de sprijin public. În timp ce capacitățile de producție cresc, accentul se mută către gestionarea eficientă a acestora prin tehnologii de stocare și optimizare digitală. Această tranziție este necesară pentru a menține stabilitatea sistemului și pentru a asigura rentabilitatea proiectelor într-un mediu economic tot mai competitiv și complex.