Discuțiile de la evenimentul „CREATIVE ROMANIA: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative” au evidențiat necesitatea de a transforma creativitatea românească într-un ecosistem sustenabil. Masa rotundă, desfășurată luni, 5 octombrie, la Biblioteca Centrală Universitară în cadrul Romanian Creative Week (RCW) X Bucharest 2026, a abordat teme precum educația, tehnologia și accesul pe piețele internaționale. Participanții au analizat modul în care inteligența artificială poate influența procesele creative fără a înlocui esența umană.
Mirabela Grădinaru a deschis dialogul, subliniind importanța colaborării între instituții și comunități pentru dezvoltarea industriilor creative. Aceasta a menționat că creativitatea are nevoie de conexiuni și de curajul de a experimenta pentru a genera oportunități de dezvoltare. În același timp, Sorin Costreie a criticat sistemul educațional actual, axat pe memorare, argumentând că universitățile ar trebui să devină ele însele o industrie creativă. El a recomandat utilizarea inteligenței artificiale ca instrument, evitând șablonizarea gândirii.
Tehnologia a fost abordată și ca un element care poate valorifica experiențele non-standardizabile, precum interacțiunea directă sau emoția. Teodor Frolu a susținut că inteligența artificială nu intră neapărat în conflict cu creația, în timp ce Andrei Cozlac a pledat pentru antrenarea gândirii critice la copii. Artistul a menționat că inteligența artificială reprezintă o etapă evolutivă, iar soluția constă în înțelegerea conștientă a noilor instrumente prin educație și libertate de experiment.
În ceea ce privește succesul extern, Ioana Ciolacu și Anca Lupeș au subliniat lipsa unui sistem coerent de promovare a artiștilor români. În prezent, succesul pe piețele internaționale este adesea rezultatul efortului individual, fără un sprijin structural pentru exportul cultural. Anca Lupeș a propus implementarea unei strategii pentru cultură și a unui mecanism de susținere financiară din partea statului. Totodată, Andrei Boncea a vorbit despre conceptul de „artist-companie”, facilitat de noile tehnologii.
Bogdan Trâmbaciu a propus utilizarea inteligenței artificiale pentru reducerea birocrației în gestionarea proiectelor culturale, urmând modele de bune practici din UE. Pe de altă parte, Maria Rădan-Papasima a argumentat că indicatorii actuali de evaluare nu surprind impactul real al proiectelor. Ea a recomandat monitorizarea acestora și după încheiere, oferind date publice pentru îmbunătățirea viitoarelor programe. Obiectivul final este crearea unor spații de experimentare pentru tineri, sub coordonarea partenerilor publici și privați.
Evenimentul a avut loc într-un context în care România traversează o perioadă de tranziție politică, după cinci luni de blocaj. În urma desemnării lui Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, discuțiile despre dezvoltarea economică și culturală se încadrează într-un cadru de reforme necesare pentru stabilitatea țării și integrarea europeană prin mecanisme de finanțare și eficiență administrativă.