Portul Constanța traversează o perioadă de aglomerație severă, caracterizată prin cozi lungi pentru încărcarea navelor cu diverse mărfuri. Situația este agravată de prezența cerealelor din Ucraina, care au fost redirecționate prin România după blocarea activității porturilor maritime ucrainene. Din cauza acestui volum masiv de marfă, descărcarea vagoanelor sau a camioanelor în terminale se realizează exclusiv în intervale orare specifice, stabilite în funcție de momentul sosirii fiecărei nave.
Capacitatea de depozitare în silozuri este aproape epuizată, deoarece portul nu a fost proiectat pentru a gestiona volume de asemenea amploare. Transportul cerealelor se realizează în principal pe calea ferată, în timp ce utilizarea containerelor este considerată neprofitabilă din cauza costurilor ridicate. Această lipsă de spațiu și limitările logistice forțează transportatorii să gestioneze fluxuri de mărfuri într-un cadru de infrastructură deja suprasolicitat.
Procedurile vamale adaugă un nivel suplimentar de dificultate în procesul de tranzit. Din cauza numărului limitat de inspectori și a intervalelor reduse alocate inspecțiilor, durata vămuirii mărfurilor a crescut drastic, trecând de la o perioadă de două-trei zile la cinci-șapte zile. Această întârziere administrativă afectează rapid circulația mărfurilor și amplifică blocajele deja existente la nivelul terminalelor portuare.
Impactul financiar asupra transportatorilor este direct și semnificativ. Costurile generate de staționarea camioanelor sunt estimate între 150 și 200 de euro pe zi pentru fiecare vehicul, la care se adaugă taxele de parcare în terminal, depozitarea containerelor și utilizarea echipamentelor. Chiar dacă unele transporturi au fost redirecționate către Polonia, aglomerația din Portul Constanța nu a cunoscut o diminuare sesizabilă până la data de 22 septembrie.
Pe piața internațională, prețurile la grâu au suferit o creștere de aproximativ 25% față de nivelurile de dinainte de perturbările logistice. Importatorii din Asia, precum Indonezia, sunt nevoiți să cumpere grâu din Australia sau Argentina, deoarece livrările din regiunea Mării Negre au scăzut drastic. Indonezia a primit doar 60.000 de tone de grâu din Marea Neagră în luna septembrie, comparativ cu 500.000 de tone în aceeași perioadă a anului trecut.
Evoluția acestor fluxuri comerciale reflectă o perioadă de instabilitate a lanțurilor de aprovizionare globale. În contextul în care livrările din Marea Neagră rămân deficitare, morarii indonezieni preferă achizițiile din surse alternative, chiar dacă prețurile sunt mai mari. Până la începutul noii recolte din emisfera sudică, concurența pentru stocurile de grâu din Asia va rămâne intensă, menținând riscul de prețuri ridicate pentru industria de morărit.