Centrele comerciale din București au raportat cifre de afaceri superioare celor zece principale malluri din restul țării, conform unei analize NewsCenter.ro. Diferența de venituri între cele două grupuri de companii este de 139,2 milioane de lei, ceea ce reprezintă un surplus de 10,5%. Această disparitate financiară este alimentată în principal de performanța celor mai mari centre din Capitală, care domină clasamentele de venituri prin volumele de afaceri raportate în bilanțurile lor recente.
Performanța financiară a Bucureștiului este susținută de câteva entități majore, în special de AFI Cotroceni și Băneasa Shopping City. Aceste două centre comerciale au însumat împreună 637 de milioane de lei, o sumă care reprezintă aproape jumătate din veniturile totale generate de toate cele nouă malluri bucureștene din selecție. În topul individual al Capitalei, AFI Cotroceni conduce cu 328,9 milioane de lei, urmat de Băneasa Shopping City cu 308,1 milioane de lei și de Mega Mall, care a înregistrat 190 de milioane de lei.
În ceea ce privește profitabilitatea, rezultatele sunt diverse și nu indică o rentabilitate uniformă pentru toate locațiile. Deși Bucureștiul conduce la nivel de rezultat net cumulat, cu 121,6 milioane de lei, față de 94,6 milioane în afara sa, situația este complexă. Băneasa Shopping City a generat un profit de 187,3 milioane de lei, însă rezultatul total al Capitalei a fost diminuat de pierderile raportate de AFI Cotroceni și Mega Mall. În restul țării, VIVO! Cluj a înregistrat cel mai mare profit, de 30,9 milioane de lei.
În afara Bucureștiului, liderul clasamentului este Iulius Town Timișoara, cu un venit de 222,9 milioane de lei, urmat de Palas Iași cu 176,2 milioane și City Park Mall Constanța cu 155,6 milioane. Restul topului de zece este format din Iulius Mall Cluj-Napoca, VIVO! Cluj, Shopping City Timișoara, Promenada Craiova, Shopping City Galați, Iulius Mall Suceava și Ploiești Shopping City. În acest grup, Promenada Craiova a raportat o pierdere de 55,1 milioane de lei, impactând rezultatul total al regiunilor non-bucureștene.
Analiza datelor subliniază faptul că cifrele provine din bilanțurile companiilor și nu din vânzările directe ale magazinelor din incintă. Există o complexitate în atribuirea acestor venituri, deoarece bilanțurile nu permit o separare clară între chirii, trafic sau costuri de finanțare fără o examinare detaliată a cheltuielilor. De asemenea, în Capitală, unele centre sunt operate prin aceleași societăți, cum este cazul București Mall și Plaza România, ceea ce transformă veniturile lor individuale în estimări.
Evoluția acestor indicatori economici de la nivelul companiilor de retail și imobiliare se încadrează într-un context macroeconomic mai larg, unde stabilitatea bugetară este monitorizată constant. Deciziile privind structura bugetară și politicile fiscale guvernamentale influențează capacitatea de investiții și performanța sectoarelor de business, de la retail la infrastructură, determinând direcția în care vor progresa afacerile mari din România pe termen lung.