Confederația Patronală Concordia, organizația care reprezintă peste 4.200 de companii, a lansat Manifestul pentru Arhitectura Economică a României. Acest document propune un plan în 10 puncte pentru creșterea competitivității economiei naționale, într-un moment critic de negociere a noului Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene. Miza principală este asigurarea poziției economiei românești în perioada 2028-2034, când țara va putea accesa fonduri europene semnificative.
Paul Aparaschivei, directorul executiv al Confederației, a avertizat că România a coborât 12 locuri în clasamentul global al competitivității, situându-se pe locul 61. El a subliniat că procesul de creștere a costurilor nu a fost însoțit de o productivitate adecvată, transformând marile investiții în simple insule de performanță. Este esențial, conform acestuia, ca tehnologia și capitalul să ajungă și la furnizorii locali și la IMM-uri pentru a asigura o economie competitivă.
Ondrej Safar, membru în Board-ul Concordia și președinte al Directoratului și CEO Distribuție Oltenia, a semnalat o problemă majoră de costuri, menționând că România dispune de cea mai scumpă energie din Uniunea Europeană. De asemenea, Mihai Bordeanu, membru în Board-ul Concordia și Managing Director Dacia Brand South Eastern Europe și Country Head Romania, a indicat faptul că prețul energiei afectează direct industria auto, menționând că două dintre viitoarele modele ale Dacia nu vor mai fi produse în România.
Documentul pune accent pe riscul de a pierde competiția pentru fondurile din Fondul European pentru Competitivitate și Horizon Europe, care însumează aproximativ 400 de miliarde de euro. Deși România are o alocare directă de 60 de miliarde de euro prin Planul Național și Regional de Parteneriat, competiția reală se dă pe resursele care se câștigă prin proiecte, nu prin distribuție directă. Organizația avertizează că România trebuie să treacă de la simpla absorbție de fonduri la o abordare bazată pe rezultate economice.
În acest context, mediul de afaceri cere statului predictibilitate fiscală și legislativă, precum și decizii asumate privind prioritățile industriale. Companiile membre oferă expertiză în structurarea proiectelor mari și capacitate de cofinanțare, solicitând în schimb un dialog instituționalizat cu calendar și responsabilități clare. Obiectivul este ca România să nu rămână blocată în grupuri de lucru, ci să fie pregătită să concureze cu state precum Germania sau Franța.
Evoluția economică a României este marcată de o tranziție dificilă spre stabilitate, în contextul în care problemele fiscale și întârzierile politice pot pune presiune pe creștere. În timp ce unele economiene europene, precum Bulgaria, ajustează pragurile de sărăcie, România trebuie să gestioneze presiunea costurilor pentru a evita stagnarea. Eficiența absorbției fondurilor europene rămâne un indicator critic pentru dezvoltarea infrastructurii și a capacității de export a țării.
context_missing: false