Datele publicate pe platforma guvernanta.gov.ro dezvăluie un model de administrare a companiilor de stat bazat pe cumulul de funcții. Un nucleu restrâns de persoane ocupă simultan roluri de conducere sau funcții de membru în Consiliile de Administrație ale mai multor întreprinderi publice. Această practică permite acumularea unor venituri care depășesc frecvent pragul de 50.000-60.000 de lei brut lunar, în timp ce unele persoane încasează peste 130.000 de lei.
Analiza vizează 121 din cele 151 de companii de stat deținute de autorități publice centrale, conform raportărilor AMEPIP de la finalul anului 2025. În acest eșalon de lideri, nouă persoane dețin câte trei funcții fiecare în trei companii diferite. În plus, peste 100 de persoane exercită puterea de decizie sau conducerea în câte două societăți de stat în mod simultan, transformând acest fenomen într-o practică sistemică în administrarea publică.
În vârful clasamentului se află Bogdan Stelian Mîndrescu, care ocupă funcția de director general la Compania Națională „Aeroporturi București” și este membru în Consiliile de Administrație ale Registrului Auto Român și ale Autorității Aeronautice Civile Române. Venitul său total lunar este de 134.146 lei brut. Pe locul al doilea este Mustafa Sinan, cu un venit de 95.378 lei lunar, obținut prin trei funcții la Midia Green Energy, Energonuclear și CNCIR.
Lista celor mai bine plătiți include un grup de directori de la companii precum Romgaz, ROMATSA, CONPET, Transgaz și Transelectrica, cu venituri cuprinse între 55.000 și 71.000 de lei brut lunar. Printre aceștia se numără Aristotel Marius Jude, Gabriela Trânbițaș și Răzvan Popescu, toți având venituri de 71.370 lei. Alte nume semnificative sunt Marius Adrian Cojoc, cu 71.000 de lei, și Andrei Gabriel Benghea Mălăieș, care încasează 70.978 lei.
Această structură de venituri este parțial ascunsă de eliminarea obligației de a publica declarațiile de avere, ceea ce face ca sumele totale să rămână necunoscute publicului. Înainte de centralizarea efectuată de vicepremierul Oana Gheorghiu din Guvernul Bolojan, nu exista o evidență clară a persoanelor care cumulau venituri din mai multe companii. Practica actuală permite plata unor indemnizații distincte pentru fiecare funcție suplimentară, direct din bugetele companiilor deținute de stat.
Fenomenul de cumul al funcțiilor și veniturilor are un impact direct asupra bugetului public al țării. Deoarece companiile sunt deținute de stat, fiecare indemnizație plătită membrilor Consiliilor de Administrație reprezintă o cheltuială suportată de contribuabili. În prezent, exercitarea simultană a atribuțiilor în entități diferite nu este evaluată public în funcție de performanța individuală a fiecărei companii în parte.