Industria de servicii de business din România, care dispune de peste 1.000 de centre și aproximativ 300.000 de angajați, se bazează pe competențele lingvistice acum construite. Abdi Hassan, country director pentru România și Bulgaria al British Council, explică faptul că succesul actual este rezultatul unei investiții în limba engleză realizată încă din anii ’90. Această generație a învățat limba prin consumul de conținut media fără dublaj, oferind un avantaj competitiv esențial pentru companii precum Google sau cele din Big Four.
În prezent, sectorul de servicii de business contribuie cu circa 7% din PIB, iar România concurează direct cu Polonia pentru atragerea investițiilor în acest domeniu. Totuși, există un decalaj semnificativ între marile metropole și restul țării în ceea ce privește nivelul de engleză. În timp ce orașe precum București, Timișoara, Cluj, Iași și Sibiul mențin competențe ridicate, accesul la o educație de calitate scade brusc în zonele rurale și în orașele mici, creând două extreme de dezvoltare.
Statisticile privind abilitățile lingvistice arată o disparitate între citire și comunicare verbală. Deși românii ocupă locul 11 la nivel global în English Proficiency Index pentru înțelegerea textului scris, vorbitul rămâne cea mai slabă abilitate. Această deficiență este resimțită direct de angajatori, deoarece capacitatea de a menține o conversație sau de a susține un discurs este crucială în mediul de afaceri. Lipsa unei educații uniforme la nivel național limitează potențialul de dezvoltare economică în afara marilor centre regionale.
Rezultatele testelor PISA aduc îngrijorări suplimentare privind viitorul bazinului de talente. Testele, care se desfășoară în limba română, au arătat că aproape jumătate dintre elevii de 15 ani nu reușesc să înțeleagă un text citit. Dacă nivelul de citire în limba maternă este atât de scăzut, media la limba engleză este probabil și mai slabă. Această situație pune sub semnul întrebării capacitatea României de a menține companii de top în peisajul economic și în anii 2035 sau 2040.
Impactul economic al acestor schimbări se resimte și în sectorul IT, care a fost motorul consumului în marile orașe. Datele INS arată că, pentru perioada aprilie 2025 – martie 2026, câștigul salarial mediu net în IT a fost de 12.950 lei, însă numărul de angajați din acest sector a scăzut cu 3.000 într-un an. Dacă generația următoare va avea competențe mai slabe, bazinul de talente necesar pentru a susține consumul și investițiile de înalt nivel ar putea fi compromis definitiv.
Evoluția educației în România este strâns legată de capacitatea de a atrage investiții externe prin competențe de comunicare. În contextul în care schimburile comerciale dintre România și Marea Britanie s-au dublat în ultimii zece ani, depășind 10 miliarde de lire sterline, menținerea unui nivel ridicat de engleză este vitală. Sectorul cultural, care contribuie cu sub 2% la PIB, reprezintă un alt domeniu cu potențial de creștere, similar cu modelul britanic unde industriile creative generează 7-8% din PIB.