Generația Z, formată din tinerii născuți între 1997 și 2012, începe să modeleze comportamentul economic din România. Această categorie de vârstă numără aproximativ 3 milioane de persoane și influențează tot mai mult piața prin deciziile de consum și investiții. Companiile au început deja să își adapteze strategiile de marketing și structurile interne pentru a răspunde cerințelor acestui segment demografic care devine tot mai puternic.
Datele economice indică faptul că aproximativ 75% dintre tinerii din această generație sunt deja activi economic. Până în anul 2030, se estimează că aceștia vor reprezenta mai mult de o treime din totalul forței de muncă a țării. Această evoluție transformă segmentul dincolo de statutul de „generația de mâine”, transformându-l într-un actor cu un cuvânt important de spus în economia națională în viitorul apropiat.
Din perspectiva investițiilor, un procent de 30 și 40% dintre tineri sunt deja investitori activi. Adrian Mitroi, economist și profesor de finanțe comportamentale, observă că aceștia cumpără produse investiționale și manifestă o atenție sporită față de aspectul financiar al banilor. Această tendință indică o tranziție de la capitalismul financiar către un capitalism de consum mai relaxat, cu o participare semnificativă a femeilor tinere în acest domeniu.
Comportamentul de cumpărare este marcat de rapiditate, fiind adesea decis în câteva minute de utilizare a telefonului mobil. Teodor Mihalache, reprezentantul unei platforme digitale pentru studenți, explică faptul că tinerii nu se mai lasă influențați doar de reclamele clasice sau de influenceri uriași. În schimb, aceștia își setează propriile tendințe prin comunitățile din care fac parte, având încredere în persoanele care promovează produse pe care și ele le utilizează.
Pentru a capta această audiență, unele companii au înființat departamente dedicate exclusiv generației Z. Adrian Manea, șeful departamentului Gen Z al unei rețele de bănci, menționează că dezvoltă produse și servicii în colaborare directă cu tinerii pentru a le adapta nevoilor. Ioana Ciocîrlan, reprezentanta unei platforme digitale pentru studenți, subliniază că brandurile înțeleg că acești tineri vor fi marii cumpărători pe viitor.
Contextul economic este completat de dorința de independență a acestui grup demografic. Conform unui studiu care reunește datele mai multor companii de cercetare de piață, 68% dintre tineri au declarat că își doresc să își deschidă propria afacere. Această orientare spre antreprenoriat subliniază schimbarea de paradigmă în raportul dintre tineri, piața de muncă și structurile de consum existente în România.