Industria cu dublă utilizare, care integrează tehnologii civile în scopuri de apărare și securitate, reprezintă noul motor de reindustrializare pentru România. Analiza realizată de Frames și Factory 4.0 indică faptul că, pentru prima dată după 1989, țara dispune de miliarde de euro pentru reconstrucția capacităților industriale strategice. Această tranziție necesită însă o adaptare tehnologică rapidă a fabricilor românești pentru a putea intra în lanțurile de producție internaționale.
Mecanismul european SAFE reprezintă principala sursă de finanțare, oferind României un împrumut de maximum 16,68 miliarde de euro. Din această sumă, 12,48 miliarde de euro sunt direcționate către achiziția de echipamente militare și cu utilizare duală, în timp ce 4,2 miliarde de euro sunt alocate infrastructurii duale, inclusiv unor segmente de pe autostrăzile A7 și A8. Comisia Europeană a efectuat deja prima plată de aproximativ 2,5 miliarde de euro pe 26 august 2026.
Contractele semnate de Rheinmetall arată direcția investițiilor, având un pachet de aproximativ 5,7 miliarde de euro. Un contract major vizează producția a 298 de mașini de luptă ale infanteriei, în valoare de 3,337 miliarde de euro, cu activitatea finală la Mediaș. Tot la Mediaș, producția de serie pentru blindatele COBRA II a început în 2026, iar în Victoria, Brașov, se construiește o fabrică de pulberi cu o investiție estimată la 535 de milioane de euro.
Eficiența acestor fonduri depinde de nivelul de tehnologizare al furnizorilor locali, în condiții în care România se confruntă cu un decalaj tehnologic semnificativ. Densitatea robotizării în industria prelucrătoare este de doar 21 de roboți la 10.000 de angajați, comparativ cu media UE de 219 unități. De asemenea, doar 1,3% dintre firmele din industria prelucrătoare utilizează inteligența artificială, un procent mult sub media europeană de 10,57%, ceea ce pune în pericol capacitatea de audit și trasabilitate.
Impactul economic poate varia între scenariul pesimist, cu 2,5 miliarde de euro în industria locală, și cel optimist, care ar putea însemna 5 miliarde de euro. În funcție de producția locală, se estimează crearea a între 7.500 și 15.000 de locuri de muncă, inclusiv efecte indirecte. Expertul Marius Hărătău subliniază că profilul cererii s-a schimbat, de la digitalizarea serviciilor în 2020, către cererea de ingineri de proces, programatori de roboți și specialiști în securitate cibernetică industrială.
Industria românească de apărare a cunoscut o creștere a veniturilor, acestea dublându-se până la aproximativ 460 de milioane de dolari anual după începutul războiului din Ucraina. Totuși, sectorul rămâne vulnerabil din cauza bazei mici de producție și a necesității de a coordona furnizorii de tehnologie și infrastructură critică prin noi structuri precum patronatul ROMDEF, pentru a capta oportunitățile geopolitice actuale.