Industria românească de hârtie și carton se confruntă cu presiuni economice semnificative, cauzate de costurile ridicate ale energiei, dificultățile de acces la materia primă reciclată și concurența din partea importurilor. Această situație este evidențiată într-un comunicat emis de Patronatul Industriei de Celuloză și Hârtie (ROMPAP), care reprezintă 19 companii cu o cifră de afaceri anuală de peste 1 miliard de euro. Organizația subliniază necesitatea unor măsuri urgente pentru a menține producția și investițiile în țară.
Datele privind piața cartonului ondulat arată o tendință îngrijorătoare în primul semestru din 2026. În această perioadă, cererea a crescut cu aproximativ 0,5%, ajungând la 235.192 de tone, însă producția internă de hârtie pentru acest tip de carton a scăzut cu peste 6%, înregistrând 240.277 de tone. Paul-Henri Kohler, președintele ROMPAP, avertizează că România riscă să devină dependentă de importuri, deși deține capacități industriale și resurse importante de materie primă reciclată.
Costurile cu energia reprezintă o componentă critică, ocupând între 25% și 30% din costul de producție al hârtiei, valoare care poate atinge pragul de 35%. Pentru a combate volatilitatea prețurilor, ROMPAP propune implementarea schemei CISAF pentru electricitate și creșterea cotei veniturilor ETS de la 15% la 25% pentru compensarea costurilor indirecte. De asemenea, patronatul solicită un mecanism tranzitoriu pentru stabilizarea costului gazelor, argumentând că sunt necesare condiții de concurență comparabile cu cele ale competitorilor europeni.
Accesul la materie primă este o altă problemă majoră, având în vedere că 94% din materia primă pentru cartonul ondulat provine din deșeuri. În prezent, peste 30% din cantitățile colectate în România sunt exportate, iar exporturile de maculatură au crescut de la 169.000 de tone în 2022 la 250.000 de tone în 2025. ROMPAP solicită mecanisme care să prioritizeze valorificarea internă a maculaturii și controlul exporturilor către țări terțe atunci când necesarul industriei locale nu este acoperit.
În ceea ce privește reciclarea, peste 95% din fibra utilizată în producția de hârtie pentru carton este reciclată, însă politicile publice trebuie să treacă de la simpla colectare la reciclarea efectivă în România. Propunerile de reformă includ includerea hârtiei și cartonului în mecanisme de preempțiune, recompensarea utilizării conținutului reciclat și acordarea de bonificații pentru cantitățile reciclate local. Aceste măsuri sunt văzute ca esențiale pentru a susține investițiile de peste 200 de milioane de euro realizate în ultimii trei ani.
Sectorul de celuloză și hârtie din România este un pilon economic important, implicând aproximativ 5.000 de angajați. Membrii ROMPAP asigură peste 90% din necesarul de ambalaje din țară, prin fabrici care produc anual 520.000 de tone de hârtie pentru carton, 185.000 de tone de hârtie igienico-sanitară și 450.000 de tone de carton ondulat. Această infrastructură industrială necesită un cadru economic predictibil pentru a asigura securitatea lanțurilor de aprovizionare.