Investițiile cu capital italian din România sunt în prezent amânate din cauza instabilității politice de pe piața locală, conform declarațiilor oferite de Roberto Musneci. Președintele Camerei de Comerț Italiene pentru România a explicat că, deși țara nu a fost exclusă din planurile de investiții, lipsa unui guvern cu puteri depline a pus proiectele în așteptare. Această situație de incertitudine afectează capacitatea de a lua decizii strategice la nivel de guvern.
Roberto Musneci a subliniat că există investitori care au nevoie de hotărâri de guvern pentru a demara proiecte majore, însă în prezent astfel de acte sunt imposibile. În acest moment, se pot emite doar ordine de ministru, dar nu se mai pot lua hotărâri de guvern, ceea ce blochează procesele de investiții. Această limitare administrativă reprezintă un obstacol major pentru companiile care doresc să își înceapă activitățile în România.
Din punct de vedere al structurii companiilor, pe piața locală sunt înregistrate aproximativ 28.000 - 29.000 de firme cu capital italian. Majoritatea acestor entități sunt microîntreprinderi sau IMM-uri, care au resimțit cel mai puternic impactul noului regim fiscal introdus în urmă cu un an. Roberto Musneci a menționat că perioada recentă a fost extrem de complicată pentru aceste unități economice, deși încep să apară unele semnale de îmbunătățire.
Pentru o relansare economică pe termen scurt, președintele Camerei de Comerț Italiene pentru România propune o serie de măsuri specifice. Acesta recomandă reducerea costurilor cu energia și implementarea unor mecanisme de repornire a consumului în economia națională. În plus, a insistat pe necesitatea unei simplificări birocratice, care trebuie să fie dublată de o digitalizare reală a întregii administrații fiscale, evitând în același timp noi creșteri de taxe.
Contextul administrativ din România indică un efort de modernizare prin digitalizare, însă procesele sunt încă în desfășurare. De exemplu, autorizațiile de construire trec printr-un proces de digitalizare, iar implementarea unor sisteme precum Ghișeul Unic Național este un punct de atenție pentru sectorul de construcții. Aceste schimbări de proceduri sunt menite să fluidizeze interacțiunea dintre companii și stat, într-un context economic marcat de transformări.
Situația actuală evidențiază o dependență directă între stabilitatea instituțiilor de stat și capacitatea de a atrage capital străin. Fără un cadru legislativ și administrativ stabil, investitorii preferă să își păstreze resursele în așteptarea unor clarificări oficiale. Această abordea de prudență este dictată de imposibilitatea de a asigura continuitatea deciziilor politice și economice necesare pentru proiectele pe termen lung.