Investitorul Iulian Stanciu a subliniat necesitatea existenței unui dialog constant și eficient între mediul de business și administrația de stat. Această interacțiune este esențială pentru a putea identifica problemele actuale, a descoperi noi oportunități și a elabora împreună soluții viabile. Totuși, acesta a precizat că stabilirea unei astfel de comunicări între două lumi care nu interacționează zilnic nu poate fi realizată într-un timp foarte scurt.
În cadrul evenimentului Via Transilvanica Business Fest, organizat de fundația Deloitte și asociația Tășuleasa Social, Iulian Stanciu a vorbit despre rolul sectorului privat. El a argumentat că România are nevoie de sectoare specifice care să funcționeze ca motoare economice, capabile să conducă investițiile care aduc valoare adăugată. Investitorul a menționat că nu se poate consuma pe termen lung mai mult decât se produce local.
O altă recomandare importantă a fost direcționarea investițiilor publice către criterii economice clare. Iulian Stanciu a explicat faptul că stimularea producției de valoare adăugată la nivel local este o necesitate pentru stabilitatea economică. Prin construirea unor astfel de motoare economice, țara poate asigura un echilibru între producție și consum, evitând dependența de bunuri și servicii externe care nu pot fi susținute pe termen lung.
Referitor la implicarea persoanelor în proiecte sociale, investitorul l-a numit pe Alin Ușeriu un antreprenor social excepțional, care poate servi drept model. Iulian Stanciu a subliniat că este nevoie de astfel de exemple pentru a construi încrederea că se pot realiza proiecte de amploare. El a avertizat că Uniunea Europeană pare să fie într-o fază de retragere, motiv pentru care responsabilitatea dezvoltării trebuie asumată intern.
Analizând evoluția capitalului românesc, Iulian Stanciu a împărțit povestea în etape distincte. Prima perioadă a fost cea a anilor ’90, caracterizată prin transferul activelor de la stat către sectorul privat, un proces marcat de numeroase imperfecțiuni. Ulterior, anii 2000 au fost definiți de procesul de aderare la Uniunea Europeană, care a adus o convergență instituțională și un sistem bazat pe reguli.
Acest cadru instituțional stabilit în urma procesului de integrare europeană a facilitat intrarea capitalului străin în România. Convergența a permis implementarea unor reguli de joc mai clare, oferind predictibilitate investitorilor externi. Această evoluție de la tranziția post-comunistă la un sistem reglementat reprezintă fundamentul pe care se construiește în prezent dezvoltarea economică și interacțiunea dintre actorii publici și cei privați.