Piața retailului din București traversează o perioadă de blocaj din cauza lipsei de spații disponibile pentru noi magazine. Gradul de ocupare în centrele comerciale din capitală a ajuns la 99%, conform datelor furnizate de Carmen Ravon, head of retail CEE & România la CBRE. Această situație creează un dezechilibru între succesul proprietarilor de malluri și dificultățile întâmpinate de brandurile care doresc să se extindă sau să debuteze pe piața locală.
Situația este critică pentru retailerii care au nevoie de suprafețe de dimensiuni medii. Carmen Ravon explică faptul că, dacă un retailer dorește să deschidă zece spații noi, nu mai găsește locuri disponibile. Cele mai mari dificultăți apar în căutarea spațiilor cu o suprafață cuprinsă între 400 și 700 de metri pătrați. În timp ce unitățile de sub 200 de metri pătrați nu reprezintă o problemă și formatele foarte mari, precum Primark, pot găsi locuri, segmentul intermediar este aproape inexistent.
Această penurie de spații afectează direct atât jucătorii deja prezenți, cât și noile entități care intră pe piață. Branduri precum Pepco, Action sau TEDi se confruntă cu limitările de expansiune, în timp ce noi nume, precum retailerul danez Normal sau Flying Tiger, își anunță prezența. Totuși, anumite companii internaționale au ales să amâne intrarea în România. Uniqlo a decis să întârzie debutul local, preferând să se concentreze pe piețe cu cifre mai bune, precum Polonia sau Cehia.
Comerțul stradal nu pare să poată compensa lipsa de spații din centrele comerciale, în ciuda proiectelor de reabilitare a bulevardelor din București. Carmen Ravon menționează că nu vede o speranță majoră în retailul stradal, deoarece proprietățile de pe marile bulevare sunt fragmentate, au probleme seismice sau sunt structurate pe mai multe etaje. În plus, lipsa unui flux constant de turiști și faptul că locuitorii preferă mașina în detrimentul plimbărilor pe jos limitează potențialul acestui segment.
În acest context, singurele unități care reușesc să se extindă pe stradă sunt magazinele de proximitate. Branduri precum Froo deschid puncte de vânzare în diverse zone, iar Auchan caută activ spații pentru formatul său mic. De asemenea, spațiile care au fost eliberate în urma interzicerii sălilor de jocuri au fost imediat preluate de alți chiriași, inclusiv de supermarketuri de dimensiuni reduse, care reușesc să funcționeze în acest mediu restrictiv.
Evoluția pieței comerciale din București reflectă o tendință de consolidare a activelor existente, în absența unor proiecte de construcție de tip mall de amploare. În timp ce extinderea Promenada reprezintă o singură variantă de dezvoltare nouă, experții estimează că orașul ar avea nevoie de cel puțin încă un centru comercial pentru a echilibra cererea. Această dinamică pune presiune pe capacitatea de absorbție a pieței față de noii investitori.