Industria farmaceutică din România dispune de capacități de producție și de expertiză, însă nu beneficiază de o strategie națională clară pentru reducerea dependenței de importuri, a declarat Simona Cocoș, director general, Zentiva România și Moldova. Această observație a fost făcută în cadrul evenimentului ZF Health & Pharma Summit 2026, subliniind necesitatea de a utiliza mai eficient resursele interne pentru a asigura securitatea medicamentoasă a țării.
În prezent, în România funcționează aproximativ 50 de fabrici farmaceutice, dintre care 20 sunt unități mari care dețin linii de producție capabile să acopere toate etapele procesului de fabricație. Aceste facilități sunt situate în principal în marile centre universitare, însă lipsa unui plan de dezvoltare la nivel de stat limitează potențialul acestora. Simona Cocoș a menționat că este esențial să se producă mai mult local pentru a diminua importurile.
Problema este agravată de o fragmentare instituțională, deoarece industria se află la intersecția dintre politicile de sănătate și cele industriale. Conform declarațiilor, Ministerul Sănătății nu gestionează strategia industrială, în timp ce Ministerul Economiei nu dispune de specialiști în acest domeniu, manifestând un interes scăzut. Această lipsă de coordonare lasă producătorii fără reprezentare în fața unor directive europene complexe, precum cele privind ambalajele, microplasticul sau directivele privind apele uzate.
Pe plan comercial, piața din România este considerată atractivă, fiind a doua piață din Europa de Est după Polonia. Simona Cocoș a observat că, la expirarea patentelor pentru moleculele originale, prețurile medicamentelor generice scad semnificativ, cu 40% în primul an și până la 70% după patru ani. Această evoluție permite accesul unui număr de pacienți de până la trei ori mai mare la tratamente esențiale, îmbunătățind indicatorii de sănătate publică.
Strategia de dezvoltare a Zentiva se concentrează pe lansarea de medicamente generice pentru moleculele care își pierd protecția prin brevet până în anul 2030. Compania urmărește arii terapeutice specifice, precum antiagregantele plachetare sau anticoagulantele orale, pentru a asigura disponibilitatea produselor. Totodată, stabilitatea politică și mediul economic, inclusiv fluctuațiile cursului valutar euro față de leu, sunt factori critici care influențează planurile de investiții ale operatorilor din sector.
Sectorul farmaceutic funcționează într-un cadru de reglementări stricte, unde directivele europene impun standarde înalte de mediu și de ambalare. În contextul european, producătorii din România se confruntă cu o competiție directă din partea fabricilor din Cehia sau India. Deciziile privind investițiile sunt influențate de percepția asupra capacității de a influența legislația de la Bruxelles și de stabilitatea politică internă.