Mihai Bordeanu, care ocupă funcția de șef al mărcii Dacia în Europa de Sud Est, a tras un semnal de alarmă privind starea actuală a sectorului auto din România. În cadrul evenimentului Automotive Forum & Awrads, organizat de the Diplomat, acesta a comparat industria auto cu producția de vin, subliniind că anul 2026 reprezintă un punct critic de scădere a performanței. Oficialul a evidențiat dificultățile majore de care se confruntă sectorul în contextul economic actual.
Conform declarațiilor făcute de Mihai Bordeanu, industria auto românească traversează o perioadă de declin, înregistrând o scădere a producției de două cifre în acest an. Această evoluție negativă contrastează puternic cu performanța țărilor vecine, unde producția a crescut cu 40%. Mai mult, piața din România suferă o scădere de 11%, punctând o prăbușire de 14% în segmentul specific al autoturismelor, ceea ce indică o pierdere semnificativă de teritoriu comercial.
Problema centrală identificată de oficialul Dacia este pierderea competitivității din cauza costurilor tot mai mari de producție. Mihai Bordeanu a explicat că fabricarea unui vehicul depinde de resurse umane, piese și energie, toate fiind afectate sever în ultimii ani. Un factor critic menționat este creșterea prețului energiei, care a înregistrat un plus de 150% în ultima decadă, un fenomen descris de acesta ca fiind absolut incontrolabil pentru sector.
Pentru a redresa situația, Mihai Bordeanu a insistat pe necesitatea unei strategii clare și a unei „foi de parcurs” pentru restul deceniului. El a subliniat că este necesară trecerea de la discuții la acțiuni concrete, menționând că industria auto trebuie recunoscută ca fiind strategică pentru România. Soluțiile propuse includ dialogul și parteneriatele, abordând teme esențiale precum legislația muncii și infrastructura, pentru a asigura o direcție predictibilă.
Evoluția acestui sector este strâns legată de stabilitatea costurilor operaționale și de cadrul legislativ. În contextul economic recent, sectorul auto trebuie să navigheze printre schimbări fiscale și presiuni asupra resurselor, precum și în raport cu alte decizii de politică financiară. Capacitatea de a menține producția la niveluri competitive depinde direct de gestionarea costurilor de energie și de infrastructura de transport care susține fluxurile logistice ale industriei.
Sectorul auto din România rămâne un pilon economic major, însă presiunea costurilor de producție și volatilitatea piețelor regionale impun o revizuire a modului în care sunt gestionate resursele strategice. Fără o coordonare între actori și o stabilitate a prețurilor la energie, industria riscă să își piardă rolul de motor al economiei naționale în fața competitorilor europeni.