Piața evaluărilor imobiliare din România traversează o perioadă de transformare și selecție, în contextul în care cererea de servicii devine tot mai atent fundamentată. Datele recente indică o dinamică variabilă între segmentele de piață, cu o scădere generală a volumului de rapoarte de evaluare utilizate pentru garantarea creditelor. Această evoluție reflectă o schimbare în modul în care beneficiarii abordează deciziile de finanțare și tranzacționare în contextul economic actual.
Conform datelor din Baza Imobiliară de Garanții (BIG), gestionată de ANEVAR, numărul rapoartelor de evaluare pentru garantarea împrumuturilor a scăzut cu 11,15% în primul semestru al anului 2026, comparativ cu perioada identică din 2025. Această diminuare este determinată aproape integral de segmentul proprietăților rezidențiale, care a înregistrat o scădere de 13,93% a numărului de rapoarte întocmite. În schimb, variațiile înregistrate în categoriile de proprietăți comerciale, industriale sau terenuri s-au compensat aproape integral, menținând echilibrul în restul segmentelor.
Complexitatea lucrărilor de evaluare a crescut, solicitându-se beneficiarilor explicații detaliate privind ipotezele și riscurile analizate. Ioan Bercu subliniază că o scădere a vânzărilor nu se traduce automat printr-o scădere proporțională a activității de evaluare, deoarece pot apărea nevoi de reevaluare a garanțiilor sau de analiză a activelor în procese de restructurare. Evaluatorii trebuie să gestioneze provocări precum creșterea costurilor de construcție și a costului finanțării, elemente care influențează capacitatea de cumpărare și randamentul cerut de investitori.
Tehnologia și digitalizarea introduc noi dimensiuni în profesie, însă implică și riscuri de interpretare. Utilizarea inteligenței artificiale poate accelera documentarea și prelucrarea volumelor mari de date, dar rezultatele trebuie verificate critic de către evaluator pentru a evita informațiile incorecte sau neprezentative. Responsabilitatea profesională pentru concluziile raportului rămâne integral în sarcina evaluatorului, indiferent de instrumentele utilizate. De asemenea, se pune accent pe menținerea independenței în fața presiunilor beneficiarilor sau a așteptărilor privind valorile estimate.
Transparența datelor de tranzacționare rămâne o problemă majoră, afectând precizia și comparabilitatea rezultatelor în România. Accesul limitat la informații detaliate despre prețurile efectiv plătite și condițiile tranzacțiilor obligă profesioniștii să depună un efort sporit de documentare și verificare. Ioan Bercu menționează că dezvoltarea unor baze de date complete și accesibile este esențială pentru fundamentarea deciziilor economice. În prezent, ANEVAR utilizează BIG și Baza de Informații Fiscale (BIF) pentru monitorizarea activității și determinarea valorilor impozabile.
În cadrul sistemului de evaluare, se face o distincție clară între valoarea de piață și baza impozabilă stabilită prin lege. Schimbările în politica fiscală sau creșterea impozitelor nu reprezintă automat o creștere a valorii de piață a unui bun, ci pot rezulta din modificarea cotelor sau a regulilor de calcul. Evaluatorii au rolul de a estima valoarea conform metodologiilor specifice, fără a stabili politicile fiscale, asigurând în același timp o adaptare la noile standarde de evaluare care includ factori de mediu și guvernanță.