Piața muncii din România manifestă o stabilitate remarcabilă în ciuda dificultăților economice și a provocărilor geopolitice externe, conform concluziilor de la ZF HR Conference 2026. Deși contextul general este unul de criză, dinamica forței de muncă nu resimte presiunea economică la fel de puternic ca în restul Europei. Companiile încep să își schimbe prioritățile, orientându-se către utilizarea tehnologiei pentru a eficientiza activitatea și pentru a crește productivitatea echipelor deja existente.
Analiza datelor arată o creștere modestă, de aproximativ 4,4%, pentru clienții monitorizați pe parcursul unor șapte trimestre. Ovidiu Teodorescu, CEO UCMS by AROBS, menționează că, deși există organizații care au scăzut numărul de angajați, acestea sunt contrabalansate de companii care au efectuat angajări. Această dinamică indică o piață echilibrată, unde anumite industrii sunt în scădere, în timp ce altele continuă să crească, menținând un nivel de stabilitate generală.
Transformarea digitală influențează direct modul în care sunt definite rolurile profesionale în cadrul organizațiilor. Bogdan Gabor, country manager Lugera, explică faptul că, deși rolurile rămân aceleași, descrierile posturilor se modifică prin adăugarea de noi competențe necesare utilizării inteligenței artificiale. Companiile nu mai caută doar un număr de persoane, ci se concentrează pe profilul de competențe, căutând angajați capabili să se adapteze constant la noile cerințe tehnologice.
În loc de deschiderea unor noi proiecte de recrutare, multe companii aleg să investească în optimizare și digitalizare. Alexandru Ungureanu, HCM Sales Director TotalSoft, subliniază că scopul principal este creșterea productivității cu un număr mai mic de angajați, folosind instrumente tehnologice pentru a accelera procesele. Deși adopția AI la nivel de companie în România este de aproximativ 5%, în departamentele de resurse umane această rată urcă la aproape 50%, fiind similară cu media europeană.
Pregătirea angajaților pentru era AI necesită o responsabilitate sporită din partea angajatorilor, care trebuie să ofere nu doar instruire, ci și timp pentru învățare. Raluca Neacșu, senior manager client success & wellbeing engagement Wellhub, precizează că circa 41% dintre angajații din organizațiile românești lucrează deja în mod firesc cu agenți AI. Companiile trebuie să pună accent pe dezvoltarea gândirii critice și a discernământului, astfel încât personalul să poată verifica și evalua corect informațiile generate de tehnologie.
Contextul regional evidențiază o problemă structurală de forță de muncă în Europa Centrală, unde țări precum Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia se confruntă cu un deficit tot mai mare de personal. În România, deși se observă un dezechilibru între competențele studenților și nevoile angajatorilor, piața rămâne stabilă, cu o tendință de retenție mai mare a angajaților care caută predictibilitate și stabilitate în 2026.