Ministerul Apărării a emis prima factură de penalități către Rheinmetall, în valoare de 8,7 milioane de euro, din cauza întârzierilor în livrarea sistemelor de apărare antiaeriană Oerlikon GDF 103. Aceste echipamente, care au fost trimise la modernizare de către România, nu au ajuns în țară conform termenelor stabilite inițial. Situația a generat o investigație din partea Executivului privind modul de încheiere a contractelor din cadrul programului SAFE.
Problema a survenit după ce primele două sisteme modernizate de Rheinmetall nu au reușit să treacă testele de recepție. Specialiștii au identificat deficiențe la nivelul unor subsisteme, care nu au îndeplinit integral cerințele specificațiilor tehnice de achiziție. Din acest motiv, termenul de livrare de la 15 aprilie 2026 a fost depășit, iar echipamentele nu fuseseră livrate nici măcar până în luna noiembrie. Cuantumul penalităților va fi actualizat până la livrarea efectivă.
Grupul german este obligat să plătească zeci de mii de euro pentru fiecare zi de întârziere, deși rămâne de stabilit dacă aceste sume vor fi încasate efectiv. Următoarea tranșă de echipamente este programată să ajungă în România în decembrie. În același moment, ar trebui să fie livrate și primele două sisteme care au rămas în urmă, cele pentru care a fost emisă factura de penalități de 8,7 milioane de euro.
Contractul-cadru pentru modernizarea celor patru sisteme antiaeriene, care includ un total de 24 de tunuri, are o valoare de 328 de milioane de euro. Acesta a fost atribuit firmei Rheinmetall Landsysteme GmbH în decembrie 2023, prin intermediul companiei Romtehnica. Scopul acestui program este capacitatea de a doborî drone, rachete și proiectile de dimensiuni mici. Rheinmetall a invocat atât dificultăți în aprovizionarea cu echipamente, cât și probleme tehnice pentru întârzieri.
Premierul Luca Niculescu a anunțat că Executivul va analiza modul în care au fost încheiate contractele din programul SAFE, inclusiv cel cu Rheinmetall. Această decizie vine după criticile privind lipsa de transparență și concentrarea unor sume importante la un singur producător. În acest context, președintele Nicușor Dan a menționat că astfel de situații pot fi corectate, precizând că sistemele care au eșuat la teste nu au fost achiziționate prin programul SAFE.
Programul SAFE face parte dintr-un efort mai larg de modernizare a capacităților de apărare, în contextul în care România negociază achiziții comune cu Ucraina sau Republica Moldova. Valoarea unor astfel de contracte poate depăși 800 de milioane de euro, vizând armament divers pentru MApN și alte servicii de securitate, într-un moment în care securitatea frontierelor este monitorizată constant.