România traversează o transformare semnificativă a profilului investițional, mutându-se de la un model bazat pe costuri reduse către unul care integrează servicii de afaceri, cercetare și dezvoltare (C&D) și infrastructură digitală. Conform studiului EY Attractiveness Survey Romania 2026, țara dezvoltă o propunere hibridă, combinând amploarea producției cu activități tehnologice avansate. Această evoluție vizează sofisticarea și diversificarea, nu doar simpla înlocuire a fabricilor de asamblare cu centre de servicii sau laboratoare.
În anul 2025, România a înregistrat 109 proiecte de investiții străine directe (ISD) anunțate, ceea ce reprezintă o creștere anuală de 16%, în context în care Europa a înregistrat o scădere de 7%. Locurile de muncă asociate acestor investiții au crescut cu 39%, ajungând la un total de 5.710, o evoluție contrastantă cu scăderea de 25% observată în Europa. Proiectele de extindere au reprezentat 55% din totalul ISD, semnalând încrederea investitorilor în infrastructura și competențele existente ale țării.
Motivațiile care atrag capitalul în România s-au schimbat, punând accentul pe accesul la piețe și clienți noi, o prioritate pentru 44% dintre investitori. Condițiile fiscale au fost menționate de 39% dintre subiecți, în timp ce oportunitățile tehnologice și accesul la competențe au fost relevante pentru 37%. Deși costurile rămân un factor, ele au ocupat o poziție inferioară, fiind menționate de doar 27% dintre participanți, ceea ce indică o orientare către un pachet de reziliență și tehnologie.
Există însă un decalaj între intențiile de investiții și realizarea efectivă a proiectelor complexe. Deși 52% dintre investitori plănuiau alocări în Business Support Services (BSS) în 2025, doar 17% din proiecte au fost efectiv realizate, iar în domeniul C&D, decalajul a fost de 41% între intenții și realizări. Această diferență poate fi explicată prin bariere precum infrastructura deficitară, subfinanțarea și impredictibilitatea politicilor publice, care afectează execuția proiectelor de înaltă tehnologie.
Integrarea inteligenței artificiale reprezintă un nou vector de atractivitate, IA fiind un factor de interes pentru 53% dintre respondenți. Totuși, există o nevoie urgentă de îmbunătățiri în infrastructura tehnologică, 44% dintre investitori prioritizând o conexiune mai bună, iar 41% solicită competențe tehnologice solide. Pentru a consolida acest model, este necesară o agendă de implementare care să includă conectivitate de mare capacitate, parteneriate cu universitățile și acces la capital pentru companiile de IA.
În regiunea de Sud-Est, România deține o poziție solidă prin portofoliul de exporturi de vehicule și produse electronice cu complexitate ridicată. În comparație cu Bulgaria, axată pe agricultură și metale, sau Serbia, care combină agricultura cu electronica, România poate folosi baza industrială existentă pentru a urca în lanțul valoric. Succesul depinde de capacitatea de a transforma avantajul de cost într-un avantaj bazat pe capabilități, prin investiții în inginerie, software și cercetare.
Contextul economic actual este marcat de o volatilitate a evenimentelor internaționale, precum și de schimbări în reprezentările diplomatice, de exemplu închiderea consulatului general al Germaniei în Rusia. Această dinamică globală subliniază importanța stabilității politice și a infrastructurii digitale pentru atragerea investițiilor de lungă durată, într-un climat în care stabilitatea reglementărilor și accesul la tehnologii avansate devin factori decisivi pentru competitivitatea economică a României.