A patra ediție a Forumului de Securitate Cibernetică în Energie a reunit la Cluj-Napoca reprezentanți ai autorităților centrale, locale și de reglementare, lideri ai companiilor energetice, specialiști IT/OT și reprezentanți ai mediului academic. Evenimentul, organizat de DEER, pune accent pe vulnerabilitățile sistemelor de distribuție și pe necesitatea de a atrage fonduri pentru modernizarea rețelelor. Participanții au subliniat că securitatea digitală devine o componentă critică pentru stabilitatea energetică a țării.
Mihaela Suciu, director general al DEER, a explicat că un program de investiții mai amplu pune presiune pe tariful de distribuție, componentă care acoperă mentenanța, racordările și extinderile rețelelor. Pentru a evita creșterea facturii la energia pentru utilizatorul final, compania urmărește atragerea de fonduri europene noi. Ea a menționat că investițiile în securitate cibernetică nu sunt încă recunoscute integral în tarif, solicitând o schimbare a metodologiei de elaborare a tarifelor de la ANRE.
Sorin Elisei, secretar general în Ministerul Energiei, a propus o schimbare de paradigmă pentru perioada de finanțare 2028-2034, mutând accentul de pe sursele regenerabile către infrastructură. El susține că, având deja o capacitate mare de producție fotovoltaică și eoliană, prioritatea trebuie să fie digitalizarea și securitatea rețelelor de transport și distribuție. Ministerul propune ca îndeplinirea unor standarde de securitate să devină un criteriu de eligibilitate pentru orice proiect de energie finanțat.
Daniel Buda, europarlamentar, a comparat lipsa investițiilor în securitatea energetică cu construcția unei case fără uși, subliniind că fără protecție proiectele nu sunt durabile. Acesta a avertizat asupra deficitului de specialiști, menționând că în 2024 existau doar 299.000 de experți în cybersecurity la nivelul Uniunii Europene. Totodată, a semnalat dependența de importurile extracomunitare de componente de infrastructură, sugerând că aceste necesități trebuie acoperite prin fonduri europene dedicate.
Mădălin Borș, deputat, a precizat că securitatea cibernetică trebuie să treacă de la simplul cadru procedural al directivei NIS2 la acțiune concretă și tehnologie. El a explicat faptul că inițiativa legislativă extinsă va include distribuția, transportul și sectorul gazelor, permițând recunoașterea costurilor de securitate în tarifele de distribuție. Scopul este ca operatorii să implementeze strategii de securitate unitare, sub coordonarea DNSC, care să permită gestionarea eficientă a riscurilor tehnice.
Contextul actual al prețurilor la energie în România este marcat de o volatilitate semnificativă, existând situații în care prețul oscilează drastic între orele de vârf și cele de consum redus. Datele Eurostat indică faptul că România a înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri la electricitate și gaze din Uniunea Europeană în prima jumătate a anului, ceea ce accentuează importanța stabilității sistemului energetic.
Gabriel Dinu, director adjunct la DNSC, a semnalat o creștere a intensității atacurilor, observând incidente relevante la intervale de câteva zile. El a menționat că inteligența artificială reprezintă o preocupare majoră, fiind utilizată atât de atacatori pentru a identifica vulnerabilități, cât și de organizații pentru protecție. În același timp, Radu Vasile de la Eximprod Engineering a avertizat că utilizarea AI a accelerat descoperirea vulnerabilităților software, obligând producătorii de echipamente să își adapteze procesele.