Turismul viticol reprezintă o schimbare economică majoră în industria vinului, oferind producătorilor o sursă de venituri esențială în perioada în care vânzările prin canalele clasice sunt tot mai dificile. La nivel global, piața acestui segment este estimată la aproximativ 50 de miliarde de dolari pentru anul 2025, conform datelor furnizate de firme de cercetare precum Grand View Research și TechSci Research. Această piață anticipează o creștere anuală de peste 10% până la începutul deceniului următor, consolidând rolul vizitelor în vie și în cramă.
Un studiu internațional de amploare, bazat pe răspunsurile a 1.310 crame din 47 de țări, relevă faptul că turismul este o activitate profitabilă pentru 65% dintre producători. În medie, enoturismul aduce aproximativ 25% din veniturile acestora, inclusiv prin vânzări directe, ponderea fiind de 32% în afara Europei. O cramă primește, în medie, circa 1.500 de vizitatori pe an, dintre care peste jumătate sunt turiști din propria țară, nucleul publicului fiind format din persoane cu vârste între 45 și 65 de ani.
În Franța, impactul economic este masiv, cu 12 milioane de enoturiști pe an care generează o cifră de afaceri de 7 miliarde de euro. Din cheltuielile directe de 5,4 miliarde de euro ale vizitatorilor, doar 1,8 miliarde rămân în domeniile viticole, restul de 3,6 miliarde fiind direcționate către restaurante, unități de cazare și alte activități locale. Acest model susține aproape 31.000 de locuri de muncă cu normă întreagă, demonstrând cum turismul viticol stimulează întreaga economie a comunităților din jur.
Italia prezintă un scenariu similar, cu un enoturism care a adus cramelor peste 3 miliarde de euro în 2025, reprezentând în medie 21% din cifra lor de afaceri. Această strategie este utilizată pentru a menține marjele de profit, în condiții în care exporturile de vin italian au scăzut cu 3,6% în valoare. În Republica Moldova, turismul viticol este utilizat ca o strategie de țară prin brandul „Wine of Moldova”, susținut de infrastructuri precum cramele subterane de la Cricova sau Mileștii Mici.
România înregistrează o evoluție a numărului de crame care oferă servicii turistice, trecând de la 60 de unități acum un deceniu la aproximativ 100 de crame în prezent. Deși numărul total de crame care produc vin îmbuteliat a crescut la peste 300, sectorul de ospitalitate viticolă este încă în dezvoltare. Localități precum Gura Vadului au devenit prima stațiune oenoturistică, iar Consiliul Județean Prahova pregătește un pachet de proiecte de 70 de milioane de euro pentru infrastructura din zonele viticole.
Evoluția sectorului viticol în România se încadrează într-un context de transformare a consumului și a modului de distribuție a produselor agricole. Deși exporturile de vin au crescut de la 23 la 42 de milioane de euro în ultimii zece ani, volumul exportat nu a prezentat variații semnificative. Această stagnare a volumelor subliniază importanța pieței interne și a vânzărilor directe, elemente pe care turismul viticol le poate consolida prin creșterea marjelor de profit și extinderea capacității de cazare.