Anul 2027 este anticipat de consultantul economic Adrian Negrescu ca fiind un al doilea an de austeritate, care ar putea fi chiar mai dureros decât primul. Această perioadă va fi marcată de necesitatea continuării reducerii deficitului bugetar și de implementarea unor reforme structurale esențiale. Conform analizei, România se va confrunta cu o fază dificilă a ajustărilor, în condițiile în care nicio guvernare anterioară nu a reușit să realizeze reformele necesare.
Riscul de retrogradare a ratingului de credit reprezintă o amenințare majoră pentru stabilitatea economică a țării. În perioada ianuarie, februarie și martie, agențiile de rating vor decide dacă România rămâne în zona de investiții sau este clasificată ca „junk”. O astfel de scădere a ratingului ar duce la creșterea dobânzilor pentru stat, dar ar avea un impact direct și asupra cetățenilor români care au credite în bănci.
Pentru a gestiona deficitul, vor putea fi luate măsuri precum înghețarea salariilor și a pensiilor, alături de majorarea accizelor sau eliminarea unor facilități fiscale. Deși Guvernul a promis evitarea taxelor noi în 2027, Adrian Negrescu susține că ecuația financiară nu se poate închide doar prin tăieri de cheltuieli. Această situație este agravată de dobânzile de peste 70 de miliarde de lei și de incertitudinea legată de fondurile din PNRR.
Există o discrepanță semnificativă între estimările oficiale și scenariile de risc privind deficitul bugetar. În timp ce Ministerul Finanțelor țintește un deficit de 130,3 miliarde de lei, reprezentând 6,2% din PIB, există discuții despre un deficit de 150 de miliarde de lei. Diferența de aproximativ 20 de miliarde de lei depinde de intrarea în conturile statului a tranșelor din PNRR, care însumează peste 4 miliarde de euro în granturi.
Structura deficitului bugetar este una îngrijorătoare, deoarece o parte din efortul de consolidare fiscală este absorbită de costul datoriilor vechi. În doar nouă luni, România a plătit peste 50 de miliarde de lei dobânzi, o sumă cu aproape 11 miliarde de lei mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut. Doar în trimestrul al treilea, factura dobânzilor a cunoscut o creștere de 44%, reducând eficiența măsurilor de austeritate aplicate.
Monitorizarea deficitului bugetar este vitală pentru menținerea stabilității macroeconomice și pentru evitarea unui acord cu FMI. În România, indicatorii de deficit sunt strâns urmăriți de Comisia Europeană, care evaluează dacă măsurile de consolidare fiscală sunt eficiente. Capacitatea statului de a gestiona cheltuielile cu dobânzile și de a asigura fluxul de fonduri din PNRR va determina dacă țintele de deficit sunt atinse sau depășite.