Expertul în economie Adrian Negrescu a emis un avertisment critic în urma adoptării primei rectificări bugetare de către Executiv în acest an. Analistul susține că, deși deciziile luate pot stinge anumite crize imediate, structura actuală a finanțelor publice este marcată de o vulnerabilitate sistemică majoră. Conform expertului, gestionarea banului public suferă de o lipsă de viziune pe termen lung, limitându-se la măsuri de supraviețuire administrativă.
Adrian Negrescu a descris vineri, 30 octombrie, modul în care statul gestionează resursele financiare într-un regim de urgență constantă. Acesta a declarat pe Facebook că Guvernul a prezentat prima rectificare a anului, lăsând un diagnostic îngrijorător asupra modului de funcționare. Analistul susține că statul funcționează de la o lună la alta prin mutarea banilor dintr-un buzunar în altul, cu scopul de a acoperi găurile care apar repetat în aceleași zone.
Analistul a punctat destinațiile specifice ale fondurilor distribuite prin această ordonanță de urgență, identificând zonele unde s-au acumulat datorii semnificative. Prin această măsură, spitalele vor primi fonduri destinate medicamentelor și urgențelor, în timp ce pensiile din decembrie vor avea acoperire financiară. De asemenea, primăriile care rămân în datorie față de furnizorii lor vor beneficia de o sumă de 2 miliarde de lei pentru a reduce aceste restanțe.
În ciuda acestor ajustări efectuate la nivelul ministerelor, indicatorii macroeconomici de avertizare timpurie rămân la un nivel ridicat, ceea ce pune țara într-o poziție vulnerabilă în raport cu partenerii europeni. Adrian Negrescu a sintetizat realitatea fiscală a României prin comparația dintre starea de sănătate a economiei și un pacient care nu este complet vindecat. Deficitul bugetar rămâne oficial la un nivel de 6,2% din PIB.
Situația fiscală este influențată de gestionarea deficitului și a cheltuielilor publice, care trebuie echilibrate pentru a respecta normele europene. Un deficit de 6,2% din PIB reprezintă o cifră semnificativă pentru stabilitatea economică, impunând presiuni asupra politicilor de austeritate sau de ajustare bugetară. Menținerea acestui nivel de deficit afectează capacitatea statului de a investi în proiecte de dezvoltare pe termen lung fără a crește datoria publică.
Adrian Negrescu a subliniat că soluțiile adoptate reprezintă doar o formă de supraviețuire care nu rezolvă problemele de fond ale aparatului de stat. Măsurile de rectificare sunt văzute ca intervenții punctuale pentru a gestiona datoriile imediate ale primăriilor, spitalelor și asigurarea pensiilor. Totuși, fără o schimbare structurală, modelul de funcționare bazat pe transferuri între conturi va continua să fie o caracteristică a gestionării bugetului.