Ministrul canadian al finanțelor, François-Philippe Champagne, a depus în Parlamentul de la Ottawa propunerea de buget pentru anul 2026. Aceasta reprezintă al doilea document bugetar elaborat de guvernul condus de premierul Mark Carney. Planul financiar indică o perioadă de dezechilibru fiscal, cu deficite estimate la peste 50 de miliarde de dolari canadieni în fiecare an până în perioada 2030–2031, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor.
Conform documentului oficial, deficitul pentru anul fiscal 2026–2027 este estimat la 62,3 miliarde de dolari canadieni. Această cifră este cu 3 miliarde de dolari mai mică decât prognoza prezentată de guvern în cursul primăverii. În ceea ce privește cheltuielile, bugetul include măsuri noi de aproximativ 142 de miliarde de dolari canadieni pe parcursul unui interval de cinci ani, având ca obiectiv susținerea unor direcții economice specifice.
Cea mai semnificativă componentă a acestor măsuri noi este reprezentată de o deducere fiscală de 36,1 miliarde de dolari canadieni, destinată investițiilor realizate de companii. În paralel, Ministerul Finanțelor anticipează că datoria federală va rămâne stabilă, situându-se în jurul pragului de 40% din PIB până în anul 2030–2031. Această strategie de gestionare a datoriei vine într-un context de ajustări ale prognozelor de creștere economică.
Biroul Bugetar Parlamentar (PBO), instituția independentă care analizează finanțele publice pentru legislativ, a oferit estimări diferite în octombrie. PBO prognozase un deficit de 63,3 miliarde în 2026–2027 și unul de 70,2 miliarde pentru anul următor. Guvernul a prezentat însă o previziune de 62,5 miliarde de dolari canadieni pentru perioada 2027–2028, încercând să mențină o traiectorie fiscală controlată în ciuda presiunilor economice.
Prognoza de creștere economică a fost redusă la 0,9% pentru anul 2026 și la 1,5% pentru anul 2027. Această revizuire este cauzată de noile tarife americane și de măsurile de contramăsură luate de Canada, după ce negocierile comerciale dintre cele două țări s-au întrerupt la finalul lunii august. Contextul este complicat și de decizia Băncii Canadei de a majora dobânda de referință la 2,5%, prima creștere din 2023.
Această majorare a dobânzii a fost implementată de Banca Canadei pentru a preveni transferul creșterii costurilor energiei către prețurile altor bunuri și servicii. Decizia monetară coincide cu o perioadă de incertitudine comercială majoră, reflectând eforturile autorităților de a stabiliza inflația și economia într-un mediu de creștere scăzută, marcat de tensiunile comerciale cu partenerul principal din America de Nord.