Analiza realizată de Consilium Policy Advisors Group (CPAG) relevă faptul că ritmul de creștere a costului muncii în România a depășit evoluția valorii produse de angajați între anii 2021 și 2024. Această tendință a fost cea mai accentuată dintre cele cinci economii din regiunea studiată, marcând finalizarea primei etape a convergenței economice. Pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă, autorii subliniază necesitatea trecerii de la o creștere bazată pe salarii la una condusă de productivitate.
Deși un angajat dintr-o filială străină din România costă mai puțin decât unul din Germania sau Franța, capacitatea sa de producție este mult mai redusă. Raportat la valoarea adăugată, avantajul competitiv al firmelor străine din România față de cele din Vest a scăzut la aproximativ 3%. În comparație, Ungaria beneficiază de un avantaj de 15%, Polonia de 14%, iar Cehia de 6%. În România, firmele străine plătesc 0,58 pentru fiecare unitate de valoare adăugată, în timp ce în Vest suma este de 0,60.
Diferența de ritm între creșterea costurilor și productivitate este evidentă în cifrele nominale exprimate în euro. În cadrul firmelor autohtone, costul muncii pe persoană ocupată a crescut cu 54% în ultimii patru ani, în timp ce valoarea adăugată a crescut doar cu 39%. La nivelul companiilor străine, creșterea costului muncii a fost de 45%, în timp ce valoarea adăugată a înregistrat o majorare de doar 28%. Această disparitate afectează direct atractivitatea pieței pentru investitorii externi.
Capitalul străin deține o pondere majoră în economia românească, reprezentând 27,5% din locurile de muncă și aproape 41% din valoarea adăugată în 2024. Totuși, productivitatea filialelor străine din România este de doar 35% comparativ cu cea a firmelor străine din Germania, Franța, Italia, Țările de Jos și Austria. Decalajul este critic în industria prelucrătoare, unde filialele străine ating doar 23-25% din productivitatea din țara de origine, în special în sectoarele electronice și auto.
Investițiile străine au cunoscut o scădere a ponderii în total, de la 41,5% în 2021 la 33,3% în 2024. Ella Kállai, cofondatoare CPAG, susține că următoarea etapă de convergență necesită accelerarea investițiilor prin orientarea către activități cu valoare adăugată mare, precum cercetarea-dezvoltare sau tehnologiile avansate. Un scenariu calculat de experți arată că, dacă industria românească ar atinge 90% din productivitatea din Cehia, Ungaria și Polonia, ar genera o valoare adăugată suplimentară de aproximativ 6,7 miliarde de euro.
Contextul economic recent indică faptul că decalajul dintre salarii și productivitate se închide prin scăderea salariilor reale, nu prin creșterea eficienței. În primul semestru din 2026, PIB-ul a scăzut cu 0,7%, în timp ce consumul gospodăriilor a coborât cu 2,5%, conform datelor INS. Investițiile au fost singura componentă cu o contribuție majoră la creștere, înregistrând o majorare de 10,9%, într-un context în care inflația anuală a fost de 6,61% în septembrie.