Statul utilizează inflația ca pe un instrument pentru reducerea deficitului bugetar, afectând direct persoanele cu venituri fixe în lei. Această strategie implică încasarea unor sume mai mari prin taxe și tarife, neajustarea plăților de către autorități și împrumutarea de la populație la dobânzi care rămân sub rata inflației. În acest proces, puterea de cumpărare a pensionarilor și a salariaților scade semnificativ, în timp ce alte categorii, precum marile afaceri sau creditorii cu dobânzi fixe, pot beneficia de aceste schimbări de valoare.
Pensionarii sunt printre cei care suferă cel mai mult din cauza neindexării veniturilor. Un pensionar cu o pensie medie de 2.700 de lei poate cumpăra acum cu 395 de lei pe lună mai puțin decât în septembrie 2024, deoarece punctul de referință a rămas la 81 de lei. Pentru întreaga categorie de 4,913 milioane de pensionari, pierderea totală ajunge la aproximativ 23 de miliarde de lei pe an. Statul câștigă din această situație prin suma pe care nu o plătește pentru indexarea pensiilor.
Salariații resimt, de asemenea, o scădere a puterii de cumpărare, deși creșterile salariale sunt parțial compensate de inflație. În august, salariul mediu net a fost de 5.688 de lei, o creștere de 5,6% față de august 2025, însă prețurile au crescut cu 6,17% în aceeași perioadă. Acest lucru înseamnă că un salariat mediu cumpără cu 360 de lei pe an mai puțin din salariu. Pentru cei 5,76 milioane de salariați din țară, pierderea cumulată este de circa 2,1 miliarde de lei pe an.
Sectorul energetic și cel imobiliar contribuie, de asemenea, la acest transfer de valoare. OMV Petrom a raportat o creștere a rezultatului din rafinare de 736 de milioane de lei într-un singur trimestru, iar statul și primăriile încasează anual circa 48 de milioane de lei în plus din chirii. În paralel, reducerea accizei la motorină costă bugetul anual cu circa 5,5 miliarde de lei, o sumă care este plătită de contribuabilii care nu consumă acest combustibil, compensând astfel veniturile din alte taxe.
Populația pierde valoare și prin economiile păstrate în instituții financiare. În septembrie, gospodăriile aveau depozite în lei de 269,18 miliarde lei, iar datoriile către bănci erau de 204,98 miliarde lei. Având în vedere o inflație de 6,61%, fiecare leu valorează cu 6,2% mai puțin. Depozitatorii pierd astfel aproximativ 16,7 miliarde de lei înainte de aplicarea dobânzilor, în timp ce valoarea reală a datoriilor scade cu circa 12,7 miliarde de lei, beneficiind astfel persoanele care au credite cu dobândă fixă sub rata inflației.
În contextul financiar actual, România a înregistrat în 2025 cel mai mare cost mediu al datoriei publice din Uniunea Europeană, acesta fiind de 5,2%, conform datelor Eurostat. Această cifră depășește nivelul de 4,5% raportat pentru Polonia. Cheltuielile statului cu serviciul datoriei au cunoscut o creștere de 26,5% în primele șapte luni ale anului 2026, ajungând la peste 40 de miliarde de lei, conform informațiilor furnizate de Ministerul Finanțelor.