Nivelul de incluziune financiară din România este în curs de creștere, deși rămâne inferior pragurilor europene, în paralel cu un trend ascendent al educației financiare. Reprezentanții sectorului bancar subliniază că, în ciuda progreselor realizate de universități, licee și autorități, societatea rămâne profund polarizată. Această diviziune este vizibilă între persoanele care pot investi și cele care se confruntă cu dificultăți în plata datoriilor, făcând ca media statistică să nu reflecte întotdeauna realitatea economică a populației.
Diversificarea instrumentelor de economisire a evoluat semnificativ în ultimii 5-10 ani, trecând de la utilizarea exclusivă a conturilor curente și a depozitelor către fonduri de investiții și fonduri de pensii. Oana Ilaș, director general adjunct retail la Banca Transilvania, menționează că acest proces reflectă o responsabilizare mai mare a cetățenilor. Oamenii încep să prioritizeze protecția suplimentară pentru viitor, ceea ce se traduce prin interes crescut pentru asigurări de locuință, medicale sau de viață, construind noi obiceiuri financiare.
În ciuda acestui optimism, există o discrepanță majoră între percepția românilor și realitatea competențelor lor financiare. Conform datelor Eurobarometru, deși peste 50% dintre români au încredere în instinctul lor financiar, doar aproximativ 12% dețin un nivel ridicat de cunoștințe efective. Antoaneta Curteanu, vicepreședinte UniCredit, explică faptul că informarea se face prin trei cercuri: experiența personală legată de prețuri și inflație, cercul familiei și prietenilor pentru presiuni financiare, și în ultimul rând, observarea fenomenelor economice generale.
Disciplina financiară rămâne un punct critic, deoarece mulți consumatori nu reușesc să își pună deoparte sume pe termen lung. Antoaneta Curteanu de la UniCredit recomandă utilizarea transferurilor automate în ziua salariului pentru a evita eșecul economisirii la finalul lunii. În prezent, se observă o tendință în care 20% dintre clienți dețin 80% din activele bancare, ceea ce indică faptul că sumele deținute în restul conturilor sunt mici și că mulți români preferă consumul imediat în detrimentul planurilor pe termen lung.
Roxana Petria, tribe lead payments la ING Bank România, notează că doar 40% dintre clienții acestei instituții au economii puse deoparte. Deși există o presiune financiară, evidențată de creșterea cheltuielilor cu cardul de credit pentru plata utilităților, există și semne de optimism, în special la nivelul generației Z. Se estimează că în următorii 1-2 ani numărul de români care dețin investiții ar putea să se dubleze, pe măsură ce habituile de economisire devin mai constante.
Evoluția incluziunii financiare este strâns legată de capacitatea individului de a gestiona riscurile și de a utiliza instrumentele bancare pentru stabilitatea pe termen lung. În contextul economic actual, tranziția de la simpla deținere de numerar la utilizarea produselor de investiții și a asigurărilor reprezintă un indicator al maturizării financiare a populației, chiar dacă disparitățile de venituri continuă să creeze un peisaj economic fragmentat între grupurile de clienți.