România traversează o perioadă de criză a creditării, în condițiile în care măsurile aplicate în relația cu creditorii sunt descrise ca fiind punitive și ostile, a declarat Florin Dănescu. Președintele executiv al Asociației Române a Băncilor a subliniat aceste dificultăți în cadrul evenimentului Banking Forum, organizat de Financial Intelligence. Conform declarațiilor sale, sistemul bancar se confruntă cu o povară fiscală ridicată, ceea ce pune presiune pe procesul de finanțare a economiei naționale.
Florin Dănescu a evidențiat faptul că instituțiile de credit suportă taxe mai mari decât orice altă industrie din România încă din anul 2022. El a criticat lipsa de înțelegere a decidenților și a companiilor față de aceste costuri suplimentare. Un aspect critic menționat de acesta este lipsa predictibilității, exemplificând situația din 2023, când industria bancară a propus o contribuție de 1% din cifra de afaceri pentru a gestiona un deficit de 5,6%, însă a fost penalizată cu o taxă de 2% dedicată exclusiv băncilor.
Evoluția taxelor pe cifra de afaceri a reprezentat un alt punct de conflict, fiind menționată dublarea acesteia de la un nivel temporar la 4%. Florin Dănescu a explicat faptul că aceste costuri sunt absorbite direct din resursele destinate finanțării economiei. El a reiterat că rolul băncii este de a susține dezvoltarea țării și că statul român nu ar trebui să acționeze pe baza simpatiilor, ci să recunoască faptul că industria bancară contribuie semnificativ la buget.
Nivelul impozitării în sectorul bancar este extrem de ridicat, atingând în medie 33%, însă unele instituții de credit ajung să plătească chiar și 70% impozit pe profit. Această presiune fiscală a dus la o scădere drastică a intermediării financiare, care a coborât de la 40 la 22. Florin Dănescu a comparat această cifră cu media europeană, subliniind că rata de intermediere din România este de trei ori mai mică decât cea a Europei și de patru ori mai mică în alte comparații relevante.
În ciuda acestor dificultăți, președintele ARB a precizat că sistemul bancar dispune de lichiditate necesară. El a respins ideea că finanțarea statului ar fi cauza principală a nivelului scăzut de creditare pentru companii și populație. Problema centrală rămâne însă capacitatea de a furniza capital într-o economie care încearcă să prindă din urmă restul continentului european, în condiții de reglementări care sunt percepute ca fiind de adversitate.
În contextul economic actual, indicatorii de intermediere financiară sunt esențiali pentru monitorizarea sănătății sistemului de creditare. O scădere a acestora indică o dificultate în transferul economiei de la sectorul bancar către agenții economici. Monitorizarea acestor date este crucială pentru înțelegerea modului în care politicile fiscale și reglementările aplicate instituțiilor de credit influențează direct disponibilitatea fondurilor pentru investiții și consumul populației în România.