Ministerul Finanțelor a publicat datele privind execuția bugetară pentru trimestrul III 2026, evidențiind o scădere semnificativă a deficitului bugetar cumulativ. În primele nouă luni ale anului, deficitul s-a situat la 3,81% din PIB, o evoluție pozitivă comparativ cu pragul de 5,31% din PIB înregistrat în perioada similară a anului 2025. Această reducere de 1,5 puncte procentuale reflectă o gestionare diferită a resurselor publice față de exercitiul financiar precedent.
Analiza detaliată a execuției bugetare arată că deficitul bugetului general consolidat a înregistrat 37,27 miliarde de lei în trimestrul III, reprezentând 1,81% din PIB. Această valoare este cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat pentru acest trimestru specific. Deși deficitul trimestrial este cu 4,6 miliarde de lei mai mare decât în perioada iulie–septembrie 2025, acesta este explicat de creșterea masivă a investițiilor și a costurilor cu dobânzile.
Investițiile publice au cunoscut o expansiune importantă, totalizând 47,81 miliarde de lei în trimestrul III 2026, ceea ce reprezintă 2,33% din PIB. Această sumă este cu aproximativ 15,6 miliarde de lei mai mare decât cele 32,2 miliarde de lei (1,67% din PIB) raportate în trimestrul III 2025. O parte semnificativă din acest avans provine din plățile pentru proiectele finanțate prin PNRR, care au crescut cu 7,52 miliarde de lei față de anul trecut.
Pe partea de venituri, bugetul general consolidat a beneficiat de o creștere de 15,2% în perioada iulie–septembrie 2026. Veniturile fiscale au ajuns la 92,31 miliarde de lei, depășind programul trimestrial cu 4,4%, datorită performanțelor încasărilor de TVA și ale impozitului pe profit. Totuși, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 6,55 miliarde de lei, fiind influențate de dezechilibrele macroeconomice acumulate în anii precedenți, atingând un total de 21,26 miliarde de lei în trimestrul respectiv.
În ceea ce privește obiectivele de mediu lung, ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru anul 2026 a fost menținută în urma primei rectificări bugetare. Ministerul Finanțelor subliniază că atingerea acestui obiectiv depinde critic de încasarea efectivă a sumelor din PNRR, inclusiv a componentelor de grant care însumează 4,23 miliarde de euro. Aceste venituri rămân supuse unui risc de ajustare până la validarea cererilor de plată de către Comisia Europeană.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici și a execuției bugetare este esențială pentru stabilitatea financiară a statului. În contextul actual, deciziile privind cheltuielile publice și capacitatea de încasare a veniturilor fiscale, precum TVA sau impozitul pe profit, influențează direct traiectoria deficitului. Guvernul a adoptat o conduită prudentă, prin care nicio cheltuială nouă nu se angajează fără o acoperire certă în veniturile bugetare disponibile.