Sectorul de producție a energiei din România se confruntă cu un paradox în care creșterea capacității de megawați nu conduce la scăderea prețurilor. Sergiu Cărată, senior project manager la Horváth România, explică faptul că identificarea unui mix energetic optim și implicarea consumatorilor industriali în piață sunt acțiunile esențiale pentru stabilitatea costurilor. În prezent, abordarea cantitativă a producției nu reușește să aducă energie ieftină consumatorilor, indiferent de volumul de putere instalată în sistem.
Situația actuală este marcată de o discrepanță între capacitatea verde și costul energiei, care tinde să crească odată cu instalarea tehnologiilor regenerabile. Deși România va dispune de o cantitate abundentă de gaz de la anul, prețul acestuia este influențat de conflictul din Orientul Mijlociu și de cotațiile internaționale. România nu poate impune prețuri proprii pentru gaz, deoarece piața este deschisă, iar energia ieftină din vestul Europei nu poate ajunge în est din cauza lipsei liniilor de transport.
Pentru a reduce prețurile, Sergiu Cărată subliniază necesitatea găsirii unui mod de funcționare integrat a capacităților de producție. Dacă țara se va baza exclusiv pe pornirea centralelor pe gaz pentru a acoperi necesarul, prețul energiei nu va scădea. O soluție critică este stocarea energiei, care ar permite înmagazinarea surplusului solar produs vara pentru a fi utilizat în perioada iernii. Deși hidrogenul reprezintă o opțiune, progresul în această direcție este lent, similar cu situația la nivel european.
Profilul specific al energiei solare creează probleme atât consumatorilor casnici, cât și celor industriali, deoarece producția este minimă în intervalele de seară. Este necesară o strategie de aplatizare a curbei de producție pentru a evita prețurile negative în timpul prânzului și prețurile foarte mari seara. În acest context, industria trebuie să se adapteze prin mutarea profilului de consum către orele în care capacitatea de producție este mai mare, evitând dependența de vânt, nuclear și gaz în perioadele de vârf.
Utilizarea gazului din Marea Neagră reprezintă o oportunitate, însă utilizarea acestuia pentru producția de energie nu este cea mai eficientă variantă. Sergiu Cărată menționează că trebuie elaborat un plan privind tranziția de la gaz la alte resurse, având în vedere că producția de gaze din Neptun Deep nu va depăși 10 ani de zile. Totodată, lipsa predictibilității în reglementări și finanțări creează reticență în rândul investitorilor, fiind necesară construirea unui cadru solid pentru a atrage noi entități pe piață.
Contextul energetic național este marcat de o vulnerabilitate crescută, având în vedere că rezervele de gaze și apă sunt mult mai scăzute față de anul precedent. În același timp, capacitatea de a acoperi eventualele deficite de energie din Sistemul Energetic Național este limitată, Hidroelectrica anunțând că nu poate asigura singură acoperirea acestora în perioada iernii, din cauza secetei care a golit lacurile de acumulare.