Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a actualizat prognoza pe termen mediu pentru perioada 2026-2029, în contextul primei rectificări bugetare. Noua estimare anticipează o restrângere a economiei românești, raportată la PIB-ul real, de 0,4% în acest an. Această cifră reprezintă o modificare semnificativă față de scenariul de primăvară, când prognoza indica o creștere economică de plus 0,1%. Schimbarea de perspectivă reflectă presiunile macroeconomice care afectează dinamica activității naționale.
Reevaluarea inflației a avut un impact direct asupra valorilor PIB-ului nominal. Inflația medie anuală a fost ajustată de la 7,9% la 8,4%, ceea ce a dus la recalcularea PIB-ului nominal la 2.086 mld. lei (401 mld. euro). Această valoare este mai mare decât cea raportată în luna mai, când PIB-ul nominal era estimat la 2056 mld. lei (395 mld. euro). Practic, majorarea de 30 mld. lei a PIB-ului nominal este rezultatul direct al nivelului ridicat de inflație, chiar și în absența unei creșteri economice reale.
Analiza pe segmente de activitate arată variații importante între sectoarele economice. Industria a înregistrat cel mai mare downgrade, cu o estimare a formării PIB-ului care a scăzut de la minus 0,3% la minus 3,4%. În schimb, sectorul construcțiilor a beneficiat de cel mai semnificativ upgrade. Estimarea de creștere a valorii adăugate brute (VAB) pentru construcții a fost majorată la 10%, de la nivelul anterior de 5,5%, oferind un singur punct de sprijin în cadrul prognozei actualizate.
CNSP explică faptul că accentuarea tensiunilor geopolitice din zona Golf a generat un nou șoc pe piețele internaționale de energie. Acest fenomen a influențat direct prețurile combustibililor, afectând costurile de producție și de transport. Aceste presiuni externe s-au suprapus peste măsurile de consolidare fiscală și peste inflația ridicată, reducând puterea de cumpărare a populației. Rezultatul este o perioadă prelungită de ajustare a consumului privat și o scădere a competitivității unor activități industriale.
Contextul economic actual este marcat de o cerere modestă și de majorarea costurilor din oferta internă. Conform CNSP, aceste elemente au afectat capacitatea unor ramuri industriale de a reveni la nivelurile de producție anterioare. Combinația dintre costurile de producție ridicate și constrângerile bugetare contribuie la scenariul de contractare a economiei. Această situație pune sub semnul întrebării viteza de recuperare a activității economice în perioada următoare.
Evoluția indicatorilor macroeconomici precum PIB-ul și inflația este monitorizată constant pentru a ajusta politicile de consolidare fiscală. În România, aceste date sunt esențiale pentru planificarea bugetară și pentru deciziile de investiții ale companiilor. Monitorizarea constantă a prețurilor la energie și a dinamicii consumului privat rămâne un factor critic în stabilirea stabilității economice pe termen mediu, în condiții de incertitudine geopolitică globală.