Economia României se confruntă cu perspective de scădere care pot atinge pragul de 1% în cursul acestui an, conform avertismentului oferit de Adrian Codirlașu, președintele CFA România. În cadrul evenimentului Banking Forum, organizat de Financial Intelligence, specialistul a subliniat că riscul de recesiune nu este un fenomen izolat, persistând potențial și în anul 2027. Prognosticul pentru anul viitor este unul extrem de conservator, situându-se între 0% și 0,5% creștere economică.
Analiza evoluției economice indică faptul că o recesiune de un singur an este puțin probabil, având în vedere istoricul datelor din România, unde perioadele de scădere durează de obicei cel puțin doi ani. Adrian Codirlașu a menționat că, deși prognoza pentru anul viitor ar putea fi ușor mai optimă decât cea actuală, riscurile rămân semnificative. Această perspectivă de creștere minimă de 0% la 0,5% este considerată deja un nivel de optimism în comparație cu alte estimări de 2%.
Factorii care determină această scădere includ reducerea producției de energie și evoluția consumului intern. Președintele CFA România a explicat că închiderea centralei de la Cernavodă forțează importurile, ceea ce afectează exportul net și, implicit, ambele componente ale PIB-ului. Pe lângă problema energetică, evoluția consumului de bunuri și, în special, a serviciilor, contribuie la tabloul negativ. Din aceste motive, așteptarea pentru un an caracterizat printr-o recesiune ușoară pare inevitabilă.
Presiunea asupra economiei este amplificată de mediul extern dificil și de necesitatea de a finanța deficitul bugetar. Adrian Codirlașu a amintit riscul macroeconomice major pe care îl implică un deficit similar, subliniind că dependența de piața externă pentru finanțare poate deveni critică. El a făcut o analogie cu anul 2008, când România a intrat în criză și a apelat la Fondul Monetar, chiar și atunci când datorie publică era de doar 12% din PIB.
Inflația resimte o recreștere cauzată de prețurile energiei, afectând toate componentele economice. Scăderea ofertei de energie electrică, prețul gazului metan în Europa, care a ajuns la niveluri nerealizate din 2022, și prețul petrolului Brent, tranzacționat la 112-113 dolari pe baril, sunt factori de presiune. În ceea ce privește cursul de schimb, se anticipează o depreciere graduală a leului, cu un trend de 10-15 bani pe an, estimând un curs de 5,4 - 5,5 euro-leu la finalul anului viitor.
Contextul macroeconomic este marcat de revizuiri downward ale prognozelor oficiale. Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție a economiei de 0,4%. Această cifră reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale față de prognoza anterioară, care anticipa o creștere de 0,1% pentru aceeași perioadă.