Economia României ar putea trece printr-o perioadă de volatilitate în perioada următoare, conform raportului ING Global Outlook 2027. Analistii prognozează o contracție economică de 0,5% în anul 2026, urmată de o revenire la creștere de 2,2% în anul 2027. Din punct de vedere al ritmului de expansiune, prognoza indică o accelerare a performanței economice în anul 2028, când creșterea ar putea ajunge la un nivel de 2,4%.
Analiza detaliată pe trimestre pentru România arată o evoluție graduală a activității economice. ING estimează o creștere de 1,5% în T4 2026, urmată de un ritm de 1,8% în T1 2027. Ulterior, dinamica economică ar urma să accelereze semnificativ în T2 2027, atingând o rată de 2,5%. Această traiectorie este influențată de factori precum cererea internă și stabilitatea piețelor de forță de muncă, care ar putea ajuta la atenuarea impactului șocurilor energetice.
În ceea ce privește indicatorul inflației, raportul băncii indică o scădere substanțială a ratei anuale. În anul 2026, inflația este estimată la 8,5%, însă în anul 2027 aceasta ar putea coborî la 4,7%. Trendul descendent ar urma să se mențină și în anul 2028, când inflația ar fi prognozată la 3,5%. La nivel trimestrial, se estimează o inflație de 6,6% în ultimul trimestru al anului 2026, urmată de rate de 6% și 5% în primele două trimestre ale anului 2027.
Politicile monetare ar putea suferi modificări în România și Ungaria, cu accent pe o direcție de relaxare. Momentul implementării acestor măsuri va depinde însă de mai mulți factori critici, precum evoluțiile geopolitice, stabilitatea monedei și prețurile energiei. Deși creșterea costurilor energiei ar putea întrerupe temporar procesul de dezinflație, inflația globală ar putea atinge un punct maxim în primul trimestru al anului 2027, înainte de a începe o scădere treptată.
La nivel global, contextul economic prezintă perspective diferite între marile economii. În SUA, creșterea economică este estimată la 2,4% în 2026 și 2,3% în 2027, în timp ce zona euro ar avea o evoluție mai temperată, cu 1% în 2026 și 1,2% în 2027. Pentru zona euro, stimulentele fiscale din Germania și investițiile în AI ar putea compensa consumul și investițiile slabe, pe măsură ce prețurile energiei revin la niveluri normale.
Evoluția economiilor europene este strâns legată de stabilitatea piețelor de energie și de capacitatea de a absorbi șocurile externe. În regiunea Europei Centrale și de Est, reziliența este susținută de piețele solide ale forței de muncă, în ciuda riscurilor geopolitice. Deși există incertitudini legate de ritmul investițiilor în inteligența artificială, adoptarea tehnologiei și investițiile în infrastructură rămân piloni care ar putea susține creșterea economică pe termen lung.