România a reușit să atragă 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale prin intermediul a trei emisiuni de obligațiuni, marcând revenirea statului pe aceste piețe după o perioadă de instabilitate. Operațiunea a fost susținută de o cerere masivă din partea investitorilor, care au depus comenzi de aproximativ 8,5 miliarde de euro, fapt ce a permis închiderea emisiunii la condiții financiare mai avantajoase decât cele inițiale. Această mișcare de finanțare este a doua ieșire a statului pe piețele externe în anul 2026.
Structura împrumutului de 4,5 miliarde de euro include trei tranșe distincte, cu maturități diferite. O sumă de 1,25 miliarde de euro reprezintă obligațiuni cu scadența la patru ani, în timp ce alte 2 miliarde de euro au fost împrumutate pe o perioadă de opt ani. Ultima componentă a emisiunii este formată din 1,25 miliarde de euro sub formă de obligațiuni verzi, care au o maturitate de 12 ani. Pentru tranșa de patru ani, costul indicat la început a fost de midswap plus 210 puncte de bază.
Condițiile de cost pentru restul emisiunilor au fost stabilite în funcție de durata împrumutului. Obligațiunile pe opt ani au fost cotate la midswap plus 310 puncte de bază, în timp ce cele verzi, pe termen lung, au fost stabilite la midswap plus 360 de puncte de bază. Din cauza interesului ridicat al pieței, costurile finale ale împrumutului au coborât față de nivelurile de la deschiderea operațiunii. Printre participanții care au acționat ca aranjori se numără BofA, Citi, Deutsche Bank (D&B), ING, JP Morgan și Societe Generale.
Fondurile colectate vor fi direcționate către două obiective majore de finanțare pentru bugetul de stat. Guvernul va utiliza banii pentru acoperirea deficitului bugetar și pentru refinanțarea datoriei publice care ajunge la scadență. Această operațiune de finanțare vine imediat după aprobarea primei rectificări bugetare de către noul Guvern, care a menținut ținta de deficit bugetar la 6,2% din PIB pentru anul 2026. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a reiterat angajamentul autorităților față de disciplina fiscală.
Revenirea pe piețele externe a avut loc după o perioadă de peste cinci luni de instabilitate politică, declanșată de destrămarea coaliției de guvernare în luna mai. Instalarea unui nou Executiv a contribuit la reducerea tensiunilor, fapt ce s-a reflectat și în randamentul titlurilor de stat pe zece ani, care a scăzut cu aproximativ 30 de puncte de bază față de maximul de peste 6,8% din luna octombrie. Simon Quijano-Evans, director de strategie la Macro Hive Ltd., a descris emisiunea ca fiind o „mișcare curajoasă”.
Accesul la piețele internaționale este un element critic pentru gestionarea datoriei publice și pentru menținerea încrederii investitorilor în stabilitatea economică a țării. În contextul actual, autoritățile urmăresc evitarea unei eventuale retrogradări a ratingului suveran în categoria nerecomandată investițiilor. Gestionarea deficitului rămâne o prioritate, având în vedere avertismentul lui Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, privind necesitatea evitării majorărilor nesustenabile ale cheltuielilor publice pentru a preveni dificultățile de finanțare.