Un grup de 17 directori executivi ai unor companii majore de telecomunicații din Europa a trimis o scrisoare deschisă către factorii de decizie din Uniunea Europeană. Aceștia avertizează că interzicerea furnizorilor chinezi de echipamente de rețea ar putea genera cheltuieli de înlocuire de până la 40 de miliarde de euro pentru industrie. Semnatarii, care includ lideri de la Orange, Deutsche Telekom și Telefónica, solicită o „corectare a cursului” în cadrul procesului legislativ actual.
Disputa vizează prevederile privind securitatea cibernetică din cadrul Legii privind rețelele digitale, o propunere care este programată pentru ianuarie 2026. Cei 17 CEO susțin că această legislație riscă să privească sectorul de capitalul necesar pentru investiții în tehnologii precum 5G și 6G, precum și în rețelele de fibră optică. În conformitate cu propunerea, furnizorii desemnați cu risc ridicat ar putea fi obligați să renunțe treptat la echipamentele lor în termen de trei ani.
Deși textul legii nu numește explicit companiile chineze, contextul indică faptul că Huawei și ZTE sunt țintele principale ale noilor restricții. În Germania, de exemplu, s-a convenit ca componentele Huawei și ZTE să fie eliminate din rețelele centrale 5G până la sfârlate de 2026, iar componentele de acces să fie eliminate până în 2029. Alte țări, precum Suedia și Regatul Unit, au luat deja măsuri timpurii de restricționare a echipamentelor de la furnizorii chinezi.
Pe lângă problema furnizorilor chinezi, liderii din industrie solicită și o relaxare a regulilor privind fuziunile și consolidările. Aceștia susțin că piața fragmentată din Europa împiedică operatorii să concureze la scară largă cu rivalii din Asia sau SUA. Grupul Connect Europe militează pentru reguli de concurență mai permisive, argumentând că actuala abordare „de sus în jos” nu răspunde nevoii de inovare și de îmbunătățire a condițiilor de investiții în conectivitate.
Implementarea recomandărilor europene a fost inegală între statele membre, cu abordări diferite privind securitatea rețelelor. În timp ce România și Estonia au adoptat încă din 2021 legislație care limitează accesul furnizorilor chinezi, Franța a optat pentru o metodă mai graduală, prin neînnoirea licențelor pentru echipamentele Huawei. În prezent, propunerea legislativă este în faza de negociere între Parlamentul European și guvernele celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Contextul actual reflectă o tensiune între necesitatea securității cibernetice și impactul economic al deciziilor politice. În timp ce state precum Danemarca au introdus controlul asupra investițiilor ca răspuns la riscurile legate de Huawei, industria de telecomunicații avertizează că aceste măsuri pot afecta capacitatea de dezvoltare a infrastructurii digitale europene pe termen lung.