Dinamica dintre sectoarele economice deține acum o importanță mai mare decât granițele naționale în determinarea performanței companiilor din Europa Centrală și de Est, conform noii hărți sectoriale 2026 realizate de Coface. Analiza indică faptul că succesul viitor al companiilor va depinde de capacitatea de adaptare la structurile de costuri în schimbare, la transformarea tehnologică și la concurența globală, depășind importanța creșterii economice generale a fiecărei țări.
Importurile din China în regiunea ECE au crescut cu aproximativ 17% în ultimul an, fenomen descris de economiști drept „China Shock 2.0”. Această expansiune agresivă a producătorilor chinezi pe piețele de export, determinată de o cerere internă slabă, exercită o presiune concurențială intensă asupra producătorilor locali. Această tendință erodează marjele de profit și intensifică competiția în mai multe sectoare industriale, afectând direct stabilitatea economică regională.
Sectoarele metalurgic și chimic sunt identificate ca fiind cele mai vulnerabile în țările din Europa Centrală și de Est. Aceste industrii se confruntă cu o presiune susținută generată de costurile ridicate ale energiei, de reglementările existente și de concurența străină. De asemenea, perturbarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz a avut repercusiuni care au depășit piețele energetice, crescând costurile pentru petrol, gaze naturale, aluminiu și produse petrochimice.
În contrast, sectorul ICT rămâne unul dintre cele mai performante, fiind susținut de digitalizare, de o forță de muncă calificată și de investițiile publice. Programele finanțate de UE, precum Mecanismul de redresare și reziliență (RRF) și programul SAFE, oferă un sprijin semnificativ proiectelor din construcții, sănătate, digitalizare și infrastructură. Aceste investiții ajută la atenuarea impactului economic cauzat de incertitudinea geopolitică și susțin activitatea economică în numeroase domenii.
Performanța comerțului cu amănuntul variază semnificativ de la o țară la alta, reflectând impactul politicilor fiscale naționale. În România, sectorul este sub presiune din cauza consolidării fiscale, a creșterii cotelor de TVA și a eliminării subvențiilor la energia utilizată. Pe de altă parte, Polonia rămâne o economie majoră cu creștere rapidă, susținută de cererea consumatorilor, în timp ce în Bulgaria sectorul construcțiilor beneficiază de tendințele de urbanizare.
Prognozele economice pentru regiunea Europa Centrală și de Est indică o moderare a creșterii, de la 2,1% în 2025 la 2,0% în 2026, înainte de o îmbunătățire la 2,3% în 2027. România este anticipată să se confrunte cu o recesiune în 2026, din cauza impactului negativ al consolidării fiscale asupra cererii agregate, urmând ca evoluția economică să se redreseze la 1,6% în anul 2027.