Banca Centrală Europeană a lansat Pontes, un nou sistem bazat pe tokenuri digitale care integrează tehnologia blockchain în infrastructura oficială a sistemului financiar. Această inițiativă, anunțată pe 21 septembrie, utilizează un sistem de registru distribuit (DLT) pentru a lega platformele private de sistemul de plăți TARGET. Prin această mișcare, BCE introduce tehnologia blockchain în domeniul oficial al zonei Euro, oferind promisiunea unor tranzacții mai rapide și a unor costuri de operare mai mici pentru participanți.
Conform analizei lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, acest moment reprezintă o deschidere a zonei Euro către activele digitale. Sistemul Pontes permite decontarea tranzacțiilor folosind moneda băncilor centrale, iar BCE își va investi o parte din rezerve în instrumente de tip token. Această evoluție prefigurează introducerea monedei Euro digitale, un proiect cu un calendar extins, unde un proiect pilot este programat pentru septembrie 2027, iar prima emisiune de monedă digitală ar putea avea loc în 2029.
Implementarea tehnologiei de tokenizare, care presupune reprezentarea activelor financiare prin jetoane digitale înregistrate descentralizat, aduce avantaje majore în piețele instituționale de volum mare. Claudiu Cazacu subliniază că utilizarea „șinelor” băncilor centrale permite transferul de instrumente monetare între participanți care folosesc tehnologii blockchain comerciale. În viitor, acest proces ar putea trece de la orarul bancar actual la o compensare-decontare continuă, funcționând non-stop, 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână, sporind competitivitatea sistemului.
La nivel global, competiția pentru definirea cadrului plăților transfrontaliere non-stop este strânsă, cu operatorul american DTCC. În octombrie, DTCC va introduce o nouă opțiune de infrastructură bazată pe tokenuri pentru arhitectura de compensare-decontare. Deși operează în regiuni diferite, BCE și DTCC concurează pentru a stabili regulile viitoarei arhitecturi financiare internaționale. Succesul proiectului ar putea oferi băncilor alternative acceptate pentru stablecoins și o interoperabilitate sporită cu alte proiecte blockchain, reducând riscurile de lichiditate.
Pentru România, impactul acestor schimbări nu va fi imediat, deoarece țara se află în afara zonei Euro. Totuși, prin legăturile strânse cu economia și sistemul financiar european, beneficiile vor fi transmise prin companii și fluxuri comerciale, deși cu un decalaj temporal. Claudiu Cazacu menționează că, deși riscurile de securitate cibernetică sunt gestionabile, dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale ar putea crea noi vulnerabilități, necesitând investiții masive în protejarea infrastructurii financiare de atacuri viitoare.
Sistemul de plăți TARGET, menționat în cadrul noii arhitecturi, reprezintă infrastructura de plăți în timp real utilizată de băncile centrale din zona Euro pentru tranzacții de mare valoare. Această platformă este esențială pentru stabilitatea monetară și funcționarea fluidă a transferurilor de fonduri între instituțiile financiare din uniunea monetară, servind drept pilon central pentru noile tehnologii de tip DLT introduse de BCE.