Economia mondială se confruntă cu un necesar masiv de capital pentru perioada 2026-2030, estimările indicând un deficit de finanțare de aproximativ 30.000 de miliarde de euro. Conform unui raport publicat de grupul bancar spaniol Santander, necesarul total de investiții la nivel global pentru acești ani este de circa 50.000 de miliarde de euro. Diferența dintre resursele disponibile și cererea de capital va genera acest deficit semnificativ, echivalentul a 33.600 de miliarde de dolari.
Cea mai mare parte a acestui deficit financiar, evaluată între 22.000 și 26.000 de miliarde de euro, este direcționată către combaterea schimbărilor climatice și adaptarea la efectele acestora. Investițiile prioritare vizează extinderea capacităților de energie regenerabilă, dezvoltarea rețelelor electrice, implementarea sistemelor de stocare și procesul de electrificare a economiei. Alte sectoare care vor necesita finanțări suplimentare includ dezvoltarea inteligenței artificiale și consolidarea industriei de apărare la nivel global.
Pe lângă nevoile de investiții, raportul Santander avertizează că presiunea asupra bugetelor publice va crește din cauza îmbătrânirii populației. Această evoluție demografică va impune majorarea cheltuielilor guvernamentale pentru sectoarele sănătății și pensiilor. Pentru a acoperi aceste necesități, banca consideră că este esențială o cooperare mai strânsă între sectorul public și cel privat, în care băncile vor juca un rol crucial în mobilizarea capitalului și finanțarea companiilor.
În cadrul unei conferințe bancare de la Madrid, președintele executiv al Santander, Ana Botín, a solicitat autorităților europene crearea unor condiții mai favorabile pentru stimularea creșterii economice. Botín a subliniat că Europa are nevoie de un sistem bancar construit pentru creștere, nu doar pentru stabilitate, insistând pe necesitatea unei utilizări mai eficiente a economiilor europene. Ea a menționat că, deși gospodăriile din Europa dețin o avere financiară netă de 32.000 de miliarde de euro, aproape jumătate din fonduri sunt investite în afara continentului, în principal în Statele Unite.
În același context, Kristalina Georgieva, directoarea generală a Fondului Monetar Internațional, a avertizat asupra riscurilor majore reprezentate de nivelul ridicat al datoriei. Ea a precizat că costul serviciului datoriei devine sufocant pentru guverne, companii și gospodării, în condițiile în care inflația menține dobânzile la un nivel ridicat. Această situație complică gestionarea deficitelor și capacitatea statelor de a finanța proiectele de infrastructură și de dezvoltare necesare.
Problematica finanțării tranziției climatice, cu un accent deosebit pe economiile în curs de dezvoltare, rămâne un subiect central în agenda internațională. Această temă va fi abordată în cadrul conferinței ONU privind schimbările climatice, programată să înceapă pe 9 noiembrie în Antalya, Turcia. Discuțiile vor viza modul în care poate fi asigurat fluxul de capital necesar pentru obiectivele de sustenabilitate globală.