Senatul Franței a adoptat un proiect de lege care permite recuperarea costurilor cauzate de distrugerile din timpul revoltelor de stradă prin reținerea directă din beneficiile sociale. Această măsură vizează recuperarea fondurilor de la persoanele implicate sau de la părinții acestora, în contextul în care bilanțul pagubelor la nivel național a depășit pragul de un miliard de euro. Distrugerile au vizat mii de magazine și clădiri istorice, inclusiv sediul Primăriei din Limoges.
Noua legislație extinde considerabil noțiunea de răspundere civilă pentru participanții la proteste. Orice persoană care se alătură cu bună știință unui grup pregătit să comită acte de violență sau care refuză să se disperseze după somațiile poliției poate fi obligată să plătească până la 10.000 de euro. Această sumă este destinată acoperirii prejudiciilor materiale provocate de mulțime, chiar dacă individul nu a comis personal distrugerile.
Decizia legislativă vine ca o soluție pentru dificultățile practice de recuperare a banilor de la cei deferiți justiției. Rapoartele interne ale Senatului au indicat faptul că mulți dintre aceștia nu dețin economii, conturi bancare sau proprietăți imobiliare care pot fi executate. Pentru a evita blocajul, proiectul permite executarea silită a fondurilor virate de stat pentru protecția familiilor, odată ce există o hotărâre judecătorească definitivă.
Lista surselor de unde vor fi efectuate popririle include ajutoarele pentru locuință și pachetele de alocații familiale. Senatorii au inclus în text și venitul de solidaritate activă (RSA), sprijinul de subzistență de aproximativ 650 de euro pe lună, precum și ajutorul anual pentru rechizite școlare. Singura limită impusă este garantarea unui prag minimal de bani, destinat strict acoperirii nevoilor de hrană zilnică a beneficiarilor.
În cazul minorilor implicați în jafuri, întreaga povară financiară este transferată părinților, care riscă să piardă asistența socială. Această abordare a stârnit critici din partea organizațiilor civice și a reprezentanților justiției, care avertizează că norma instituie o formă de culpabilitate colectivă. Oponenții susțin că măsurile pot descuraja participarea la manifestații pașnice prin instaurarea fricii de sancțiuni pecuniare foarte mari.
Contextul securității rămâne tensionat în Europa, existând semnale operative privind posibile violențe urbane în perioada sărbătorii de Halloween. Investigații au indicat apeluri la jafuri coordonate în 46 de orașe din cel puțin nouă state europene. În acest interval, la nivelul guvernărilor vest-europene, se observă o tendință de căutare a unor instrumente punitive mai dure împotriva familiilor și a platformelor online utilizate pentru coordonarea protestelor.