Sectorul cărnii de pui se pregătește de o perioadă de expansiune, în ciuda provocărilor economice recente. Un studiu realizat de Departamentul pentru Agricultură al SUA relevă faptul că industria ar putea înregistra o creștere de 6% în acest an. Această evoluție este semnificativă, având în vedere că media de creștere a Uniunii Europene este de 3,4%, iar prognozele indică o ulterioară creștere de 3% și în anul 2027.
Factori precum cererea internă robustă și exporturile puternice sunt printre elementele care susțin această tendință de recuperare. Un alt motiv determinant pentru această ascensiune este absența detectării unor noi focare de gripă aviară înalt patogenă (HPAI) în cadrul fermelor comerciale. Această stabilitate a sănătății animalelor contribuie la o prognoză mai optimistă pentru producători în următorii doi ani, într-un context de incertitudine economică.
În Europa, sectorul avicol a fost afectat recent de condiții climatice extreme. Valurile de căldură și seceta severă care au lovit Europa de Vest și Centrală în primăvara târzie și vara anului 2026 au cauzat pierderi de mii de păsări, în special în rândul găinilor ouătoare. În plus, prețul ridicat și disponibilitatea redusă a furajelor au dus la creșterea costurilor de producție, afectând rentabilitatea fermelor.
O altă componentă care influențează piața este reglementarea comercială privind importurile. Creșterea producției este susținută și de o concurență redusă din partea Braziliei, ca urmare a interdicției impuse de UE asupra cărnii de pui braziliene, care a intrat în vigoare la 3 septembrie 2026. Această măsură a modificat dinamica competiției pe piața europeană, oferind un avantaj relativ sectorului de producție din interiorul Uniunii.
Structura producției europene este dominată de pui broiler, care reprezintă aproximativ 98% din întreaga producție de pui din UE. Polonia rămâne cel mai important jucător din acest segment, deținând peste 21% din întreaga producție de pui a Uniunii Europene. Din cantitatea produsă în Polonia, aproape 70% este direcționată către export, astfel că 44% ajunge în cadrul UE, iar restul de 26% este trimis către țări din afara blocului european.
Sectorul agricol și cel avicol sunt adesea influențați de politicile de subvenționare și de infrastructura de dezvoltare regională. În România, dezvoltarea acestor ramuri poate fi susținută de fondurile disponibile pentru modernizarea fermelor. De exemplu, Ministerul Dezvoltării a finalizat aproape 5.000 de investiții prin PNRR, cu o valoare totală de peste 20 de miliarde de lei, oferind un cadru de dezvoltare pentru sectoarele care necesită capital și tehnologie modernă.