Prețul mediu al gazelor destinate consumatorilor non-casnici din Uniunea Europeană a ajuns la 0,06 euro pe kilowatt-oră (kWh) în primul semestru al anului 2026. Conform datelor furnizate de Eurostat, această valoare reprezintă o scădere de 6,7% în comparație cu perioada similară din 2025, deși a înregistrat o creștere de 1,8% față de semestrul al doilea al anului 2025. Statisticile vizează consumatorii non-casnici care au un consum anual cuprins între 10.000 și 100.000 de gigajouli (GJ).
Analiza structurii costurilor arată o modificare în ponderea taxelor în prețul final plătit de utilizatori. În primul semestru al anului 2025, taxele reprezentau 16,4% din prețul total, cifra scăzând la 15,9% în semestrul al doilea al aceluiași an. Totuși, în primul semestru al anului 2026, ponderea acestor taxe a crescut semnificativ, ajungând la un nivel de 17,5% din prețul mediu al gazelor pe piața europeană.
La nivelul statelor membre, majoritatea au raportat o scădere a prețurilor față de anul trecut. Din cele 25 de state europene pentru care sunt disponibile datele, 24 au înregistrat scăderi ale prețului mediu al gazelor. Suedia a fost singura țară care a raportat o creștere, cu un avans de 3,1%. Cele mai mari scăderi au fost observate în Belgia și Franța, ambele cu un minus de 13,1%, urmate de Lituania cu minus 12,5% și Ungaria cu minus 11,6%.
România se poziționează în segmentul celor care au înregistrat cele mai reduse scăderi ale prețului gazelor pentru segmentul non-casnic. În ceea ce privește prețurile cele mai mari din UE, acestea au fost raportate în Suedia, cu 0,11 euro pe kWh, Finlanda, cu 0,09 euro, și Țările de Jos, cu 0,08 euro. Pe partea opusă, cele mai mici prețuri au fost observate în Bulgaria și Belgia, unde costul a fost de 0,04 euro pe kWh.
În ceea ce privește energia electrică, prețul mediu pentru consumatorii non-casnici din UE a fost de 0,18 euro pe kWh în primul semestru al anului 2026. Această valoare indică o scădere de 2% față de semestrul al doilea al anului 2025 și o scădere de 5,4% față de perioada similară din 2025. Datele se referă la consumatorii cu un consum anual între 500 și 2.000 de megawați-oră (MWh). În acest sector, România a inclus în grupul celor opt state membre care au raportat creșteri ale prețurilor.
Monitorizarea prețurilor energiei în Uniunea Europeană este un proces continuu coordonat de instituții precum Eurostat, care colectează date statistice pentru a evalua stabilitatea piețelor de utilități. Aceste indicatori sunt esențiali pentru evaluarea impactului politic și economic al fluctuațiilor de preț asupra companiilor și pentru planificarea strategiilor de consum energetic la nivel de stat.