Modelul tradițional al unei cariere liniare, bazat pe un singur salariu stabil și o tranziție definită către pensionare, este în declin. Conform raportului „The Future of Personal Finance”, realizat de UniCredit împreună cu UK National Innovation Centre for Ageing, realitatea economică actuală impune o abordare mult mai diversificată. Această evoluție este marcată de creșterea ponderii veniturilor provenite din mai multe surse și de o planificare financiară anticipativă.
La nivelul pieței din SUA, schimbarea este extrem de vizibilă în structura veniturilor populației active. Studiul indică faptul că 72% dintre angajații americani se bazează pe cel puțin o sursă secundară de venit. Aceste sume suplimentare nu provin neapărat din activități de antreprenoriat, ci pot fi rezultatul unor proiecte independente, investiții, chirii sau alte activități diverse. Astfel, granița dintre statutul de angajat, freelancer sau antreprenor devine din ce în ce mai difuză.
Instabilitatea financiară rămâne un risc major pentru o parte semnificativă din populația globală. Aproximativ 40% dintre oameni au raportat perioade de dificultate financiară după întreruperi neplanificate ale carierei, cauzate de boli, pauze profesionale sau pensionări neașteptate. În acest context, procese precum recalificarea, revenirea pe piața muncii sau îngrijirea unei persoane apropiate devin etape obișnuite. Produsele financiare tradiționale nu sunt întotdeauna adaptate pentru a gestiona aceste tranziții de viață.
Responsabilitățile economice se distribuie tot mai mult între membrii familiei și între diferite generații. În Uniunea Europeană, circa 45% dintre persoane sunt implicate în activități de îngrijire neplătite, iar una din zece persoane îndeplinește simultan mai multe roluri de îngrijitor. De asemenea, un sfert dintre cuplurile căsătorite din Europa care au copii fac parte din familii recompuse. Această complexitate socială pune presiune pe modul în care sunt gestionate cheltuielile cotidiene și locuințele.
Sectorul financiar și angajatorii trebuie să se adapteze la aceste noi realități de viață. Băncile și asigurătorii sunt încurajați să integreze veniturile neregulate pentru a nu limita accesul la creditare sau protecție. Pe partea de producție, angajatorii sunt împinși să ofere beneficii flexibile, sprijin pentru recalificare și soluții pentru pensionarea graduală. Nic Palmarini, director al UK National Innovation Centre for Ageing, susține că finanțele personale trebuie să funcționeze ca o infrastructură a vieții.
Contextul global al alfabetizării financiare rămâne unul critic pentru stabilitatea economică. Deși speranța de viață globală a ajuns la 73,5 ani în 2025, doar 34% dintre adulții din țările incluse în studiile OECD ating nivelul minim de alfabetizare financiară. Această lipsă de cunoștințe, combinată cu faptul că 16,2% din populația Uniunii Europene este expusă riscului de sărăcie, indică o distribuție inegală a beneficiilor oferite de o viață mai lungă.