Patru dintre cele mai importante bănci centrale au luat decizii de politică monetară în doar nouă zile, optând pentru o direcție de înăsprire a costului banilor. Federal Reserve (Fed) din SUA a majorat dobânda de referință pentru prima dată din 2023, în timp ce Banca Centrală Europeană (BCE) a urcat ratele pentru a doua oară în acest an. Bank of Japan a ajuns la cel mai ridicat nivel din 1995, iar Bank of England a menținut dobânda neschimbată, deși trei dintre cei nouă membri au votat pentru majorare.
Principalul factor care determină aceste decizii este șocul energetic provocat de conflictul din Orientul Mijlociu. Guvernatorul Bank of Japan, Kazuo Ueda, a indicat un factor suplimentar care alimentează presiunea asupra economiei: cheltuielile ridicate cu inteligența artificială. Această combinație de evenimente geopolitice și tehnologice a generat o reacție imediată pe piețele financiare, manifestată prin randamente mai mari ale titlurilor de stat, un dolar mai puternic și o corecție a valorilor acțiunilor.
În SUA, Comitetul Federal pentru Operațiuni de Piață Deschisă (FOMC) a decis majorarea unanimă, cu 12 voturi la 0, a intervalului țintă al dobânzii cu 25 de puncte de bază, la 3,75%-4%. Președintele Fed, Kevin Warsh, a declarat că inflația este prea ridicată și că tendințele de fond nu s-au îmbunătățit semnificativ. Decizia a fost susținută de date economice solide, inclusiv crearea a 162.000 de locuri de muncă în august, însă prețurile energiei au crescut masiv, motorina atingând un record de 6 dolari pe galon.
BCE a urmat acest trend prin majorarea tuturor celor trei dobânzi de referință cu 25 de puncte de bază, inclusiv facilitatea de depozit la 2,50%. Christine Lagarde a precizat că riscurile privind inflația sunt orientate în sus, în condițiile în care noile proiecții indică o inflație medie de 3% în 2026. În Marea Britanie, inflația a urcat la 3,1% în august, iar prețurile la gazul natural pe piața angro au crescut cu 78% față de iulie, forțând Bank of England să monitorizeze strict volatilitatea.
Bank of Japan a dus dobânda la aproximativ 1,25%, cel mai înalt nivel din 1995, după o decizie luată cu 7 voturi la 2. Kazuo Ueda a explicat că, deși inflația de fond este aproape de ținta de 2%, etapa de stabilizare abia a început. Această mișare a fost una dintre cele mai scurte perioade de la încheierea programului de relaxare masivă din martie 2024. Piața anticipează că 93% dintre economiști vor vedea cel puțin o nouă majorare în Japonia până la sfârșitul lunii ianuarie.
Evoluția politicii monetare globale marchează o schimbare de paradigmă, trecând de la discuții despre ritmul reducerilor la analiza vitezei unui nou ciclu de înăsprire. După o perioadă de stabilitate, accentul se pune acum pe gestionarea șocurilor de ofertă și pe impactul investițiilor masive în tehnologie asupra prețurilor. Atenția investitorilor este concentrată pe următoarele ședințe ale Fed și Bank of England pentru a determina traiectoria costului banilor în perioada următoare.