Executivul UE dezbate o propunere legislativă menită să impună companiilor din sectoarele strategice, precum energia curată și industria auto, obligația de a achiziționa active europene pentru a putea beneficia de fonduri publice. Propunerea, prezentată în martie, vizează stabilirea unor reguli care să protejeze interesele economice ale blocului european, însă divergențele dintre statele membre privind modul de aplicare a acestor norme au generat tensiuni diplomatice semnificative la Bruxelles.
Franța adoptă o poziție fermă, susținând că resursele financiare ale europenilor trebuie să fie direcționate exclusiv către sprijinirea forței de muncă și a unităților de producție din interiorul continentului. Ministrul francez al Industriei, Sebastien Martin, a declarat joi, înainte de o întâlnire cu omologii săi, că banii publici ar trebui să susțină fabricile europene. Acesta a subliniat că, în timp ce industria auto beneficiază de un lanț valoric integrat în Europa, alte sectoare ar putea avea nevoie de o abordare mai deschisă.
În contrast, Germania, Belgia și alte națiune susțin conceptul de „Made with Europe”, care ar permite colaborarea cu parteneri de încredere din afara Uniunii. Ministrul german al Economiei, Katherina Reiche, a argumentat că producția trebuie să se bazeze pe parteneriate cu țări precum Canada, Elveția sau Norvegia. Această viziunea este susținută și de omologul belgian, David Clarinval, care a cerut o listă deschisă de parteneri, incluzând națiuni precum Marea Britanie sau Coreea de Sud.
Polonia a manifestat o poziție de caută, susținând o abordare echilibrată, însă președintele țării, Michal Baranowski, a menționat că este prea devreme pentru a determina dacă parteneri precum Japonia sau Australia vor fi incluși. Baranowski a avertizat totodată asupra riscului ca noile reglementări să genereze un coșmar birocratic pentru companiile europene. În acest context, Marea Britanie și producătorii japonezi de automobile și-au exprimat deja îngrijorările legate de posibila excludere de la noile reguli.
Procesul legislativ implică negocieri complexe între Parlamentul European și capitalele membre, cu scopul de a ajunge la un consens înainte de finalizarea discuțiilor. O variantă de compromis examinată implică adaptarea definiției „Fabricat în Europa” în funcție de fiecare sector sau produs în parte. Parlamentarii europeni Anna Cavazzini, Christophe Grudler și Pierre Jouvet urmează să prezinte amendamentele necesare pentru a avansa discuțiile, în timp ce Irlanda, deținând președința rotativă, încearcă să faciliteze un acord comun.
Deciziile privind protecționismul economic și regulile de achiziții publice în UE se încadrează într-un context global de reglementări stricte. Recent, sancțiunile internaționale au afectat și alte sectoare de transport, cum ar fi interdicția companiilor aeriene iraniene de a mai zbura către EAU. Aceste tipuri de restricții și schimbări în regulile de comerț internațional pot influența direct stabilitatea lanțurilor de aprovizionare și costurile de producție la nivel global.