România este comparată cu un copil talentat care nu își face întotdeați temele, conform unei analize realizate de economiștii ING. Deși țara se confruntă cu probleme precum inflația ridicată, stagnarea economică și un deficit bugetar semnificativ, aceasta deține avantaje strategice pe care puține state europene le posedă simultan. Resursele energetice, specialiștii în tehnologie, terenurile agricole și poziția geografică reprezintă piloni care pot susține o creștere sustenabilă, dacă sunt utilizați eficient.
Evoluția economică a României a fost marcată de o convergență puternică față de restul Europei în ultimele două decenii. La începutul acestui secol, nivelul de trai era mult sub media Uniunii Europene, fiind doar jumătate din cel al Poloniei. Între timp, PIB-ul pe locuitor ajustat la puterea de cumpărare a crescut de la sub 30% din media UE la aproape 80%, în timp ce productivitatea muncii s-a aproape triplat între anii 2000 și 2024.
Regiunea București-Ilfov reprezintă un exemplu de succes, ocupând în 2024 locul al șaptelea în Europa după PIB-ul pe locuator ajustat la puterea de cumpărare, cu un nivel de 188% din media UE. Această performanță o plasează înaintea unor regiuni precum Olanda de Nord sau Budapesta. Totuși, economiștii ING avertizează că aceste rezultante nu reflectă situația întregii țări, existând disparități regionale semnificative care necesită atenție.
Capitalul uman reprezintă un avantaj major, evidențiat de faptul că 31% dintre studenții români sunt înscriți în programe STEM, peste media europeană de 27%. Totodată, România ocupă locul 11 la nivel mondial la nivelul de cunoaștere a limbii engleze. În ciuda acestor calități, emigrația rămâne o problemă, cu aproximativ cinci milioane de români trăind în afara țării în 2025, deși diaspora poate aduce capital și experiență.
Sectorul energetic oferă o bazare internă diversificată, România fiind cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană în 2025. Proiectul Neptun Deep, cu rezerve estimate la 100 de miliarde de metri cubi de gaze, ar putea consolida această poziție începând cu 2027. Pentru a deveni o putere energetică, țara are însă nevoie de investiții masive în infrastructura de transport, distribuție, stocare și interconectare a energiei electrice.
În ceea ce privește finanțele publice, economiștii ING estimează că deficitul bugetar va scădea de la 9,3% din PIB în 2024 la 5,1% în 2027. Datoria publică ar putea ajunge la 63% din PIB în aceeași perioadă. Deși procesul de consolidare fiscală contribuie la stagnarea actuală, experții consideră că momentul de maxim pericol pentru ratingul de țară pare să fi fost depășit prin implementarea măsurilor necesare.