Banca Națională a României a declarat că nu intenționează să introducă modificări în reglementările care guvernează calculul indicelui ROBOR. Instituția a respins necesitatea unei revizuiri a cadrului normativ actual, susținând că regulile în vigoare respectă principiile și recomandările internaționale în domeniu. Această poziție a fost comunicată oficial în contextul controverselor generate de decizia Consiliului Concurenței de a sancționa mai multe bănci implicate în procedura de fixing a acestui indice.
Conflictul a izbucnit după ce Consiliul Concurenței a anunțat, pe 7 iunie 2026, sancționarea a 10 bănci cu amenzi cumulate de 3,73 miliarde de lei, suma echivalând cu aproximativ 710 milioane de euro. Autoritatea a susținut că instituțiile de credit și-ar fi coordonat comportamentul prin schimbul de informații strategice privind nivelul dobânzilor, deși cotațiile transmise în procedura de fixing ar fi trebuit să fie independente și confidențiale. Cea mai mare amendă, de 875,74 milioane de lei, i-a fost aplicată Băncii Transilvania.
Pe lângă Băncii Transilvania, lista instituțiilor sancționate include BCR, BRD, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, ING Bank, CEC Bank, Exim Banca Românească, Libra Internet Bank și Intesa Sanpaolo România. Consiliul Concurenței a precizat că investigația sa nu a vizat regulamentul de funcționare a pieței monetare sau politicile bancare, ci exclusiv modul în care băncile au interacționat în timpul procesului de fixing. Decizia de sancționare poate fi însă contestată în instanță de către entitățile vizate.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a subliniat importanța unor clarificări suplimentare pentru a evita controversele neîntemeinate sau așteptările nerealiste. Banca centrală a avertizat că decizia Consiliului Concurenței ar putea genera efecte grave asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare, inclusiv prin apariția unor litigii inițiate de clienții cu credite legate de ROBOR. Instituția a menționat că majorarea puternică a dobânzilor din perioada 2021-2023 a fost determinată de contextul inflaționist internațional.
BNR susține că evoluția ROBOR a rămas, în general, în intervalul de plus sau minus un punct procentual față de rata dobânzii de politică monetară. Instituția a explicat că creșterea de la aproximativ 1,25% la 8,1% în doar doi ani a fost o consecință a mediului economic global, nu a acțiunilor băncilor. În acest sens, a invocat și declarația guvernatorului Mugur Isărescu din 9 august 2022, considerând că intervențiile verbale au fost instrumente legitime de reglare a pieței.
Indicele ROBOR este un element critic pentru piața creditării din România, fiind utilizat direct în calculul dobânzilor pentru creditele în lei acordate companiilor. De asemenea, acesta afectează creditele pentru persoanele fizice contractate înainte de anul 2019, care nu au optat pentru trecerea la indicele IRCC. Prin urmare, orice schimbare în modul de calcul sau în stabilitatea acestui indicator are un impact direct asupra costului creditelor pentru o parte semnificativă de consumatori și agenți economici.