Cheltuielile statului român cu dobânzile la credite au depășit, în primele nouă luni ale anului, investițiile de capital pentru prima dată în ultimul deceniu. În această perioadă, costurile cu dobânzile au ajuns la 51 mld. lei (10 mld. euro), depășind cheltuielile de capital cu o diferență de 16 mld. lei (3 mld. euro). Această evoluție reflectă o creștere de 27% a costurilor cu dobânzile față de aceeași perioadă a anului trecut.
Analiza datelor arată că, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au înregistrat un salt semnificativ, cheltuielile de capital au scăzut cu 12%. La primele trei trimestre, investițiile statului au fost de doar 35 mld. lei, cu 5 mld. lei mai mici decât în aceeași perioadă a anului 2025. Totuși, investițiile totale nu au suferit o scădere similară, deoarece au fost compensate de intrările masive de fonduri din Uniunea Europeană, care au acoperit deficitul de finanțare propriu.
Din totalul de 106 mld. lei direcționați către investiții în primele nouă luni, suma de 71 mld. lei a provenit din fonduri UE, în timp ce 35 mld. lei au fost asigurați din bugetul de stat. Această structură indică faptul că finanțarea europeană a reprezentat aproximativ două treimi din întreaga sumă investită. Se observă un tipar în care absorbția fondurilor UE pare să permită guvernului să reducă contribuția propriu-zisă a statului la cheltuielile de capital.
Proiecțiile indică faptul că cheltuielile cu dobânzile ar putea ajunge la 70 mld. lei (15 mld. euro) până la finalul anului, depășind estimarea inițială de 60 mld. lei. La noul PIB estimat de 2.086 mld. lei, acest nivel ar reprezenta 3,3% din produsul intern brut. Deși ponderea în PIB nu pare spectaculoasă, impactul asupra veniturilor bugetare este major, deoarece veniturile nu vor crește proporțional cu PIB-ul, economia fiind într-o zonă de scădere a consumului.
Situația financiară este complicată de faptul că statul trebuie să finanțeze un deficit bugetar de 130 mld. lei și să acopere datoria la scadență. Ministrul finanțelor, Alexandru Nnazare, a menționat că până la finalul anului sunt necesare încă 70 mld. lei pentru finanțarea deficitului și rostogolirea datoriei. România se împrumută la un nivel ridicat, cu dobânzi pe piața internă apropiind de 8%, în timp ce bondurile de 10 ani erau tranzacționate la 7,22% conform S&P.
Pe termen lung, contextul se poate schimba odată cu finalizarea PNRR, moment în care finanțarea de la UE va scădea. Acest lucru va impune statului să aloce probabil mai multe resurse pentru cheltuielile de capital, în vederea finalizării proiectelor de infrastructură începute. Pentru a evita tăieri în alte capitole de cheltuieli, singura opțiune rămâne convingerea piețelor financiare pentru a permite scăderea costurilor cu dobânzile.