Sectorul comerțului cu amănuntul, excluzând autovehiculele și motocicletele, a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri în septembrie 2026. Conform datelor furnizate de INS, pe seria brută, performanța a fost negativă cu -2,6% față de luna precedentă, în timp ce, în termeni ajustați sezonier, diminuarea a fost de -1,3%. Această evoluție lunară marchează o revenire spre cea mai mică valoare negativă din cursul anului, într-un context în care inflația anuală a scăzut de la aproximativ 10% la nivelul de 6%.
Analizând perioada cumulată a primelor nouă luni ale anului în curs, rezultatele sunt îngrijorătoare pentru sector. Cifra de afaceri a scăzut cu -4,6% pe seria brută, însă în termeni ajustați sezonier, regresul a atins -4,9% față de aceeași perioadă din 2025. Această tendință de scădere reflectă o presiune continuă asupra consumului, în condițiile în care indicatorii din comerț au rămas constant în zona negativă pe parcursul ultimelor 12 luni, după o scurtă perioadă de creștere la finalul anului trecut.
Segmentarea pe categorii de produse arată dinamici diferite în septembrie. La produsele nealimentare s-a observat o creștere ușoară de 1,9% pe seria brută, deși ajustat sezonier rezultatul este de -1%. În schimb, segmentul alimentelor a suferit o scădere brută de -6,0%, ameliorată însă la -0,2% după ajustarea sezonieră. Cel mai negativ impact a fost resimțit la nivelul carburanților, unde cifra de afaceri a scăzut cu -6,9% pe seria brută și -1,9% în termeni ajustați, pe fondul creșterii prețurilor.
Comparația cu restul Europei indică o situație dificilă pentru România. În septembrie, România a înregistrat o scădere de -2,3% față de septembrie 2025, un rezultat care contrastează cu avansul de 0,9% calculat la nivelul întregii Uniuni Europene. Din punct de vedere al scăderilor lunare ajustate, România s-a situat la -1,3%, fiind depășită de Germania, care a înregistrat o scădere de -2%, și de Portugalia, unde regresul a fost de -0,9%.
Evoluția consumului este influențată de o serie de factori macroeconomici și decizii de politică fiscală. Scăderea veniturilor reale a fost accentuată de măsurile de temporizare a indexărilor de salarii și pensii, utilizate pentru ajustări bugetare, precum și de liberalizarea costurilor la energia electrică și majorarea TVA cu două puncte procentuale. Aceste elemente au dus la o scădere bruscă a indicatorilor la începutul anului curent, când indicele cumulat a coborât în intervalul cuprins între -6% și -5%.
Contextul economic general rămâne unul de volatilitate, cu o prognoză de creștere a economiei de doar +0,4% pentru anul în curs. Indicatorii din comerț vor rămâne probabil în domeniul negativ din cauza scăderii veniturilor reale și a eforturilor de a controla datoria externă, care a ajuns la 60,4% din PIB conform datelor din iulie 2026. Se estimează că inflația va depăși pragul de 6% până la finalul anului, menținând dificultățile în sectorul retailului.