Ciprian Dascălu, economist-șef și director de cercetare la BCR, a analizat impactul deficitului bugetar asupra economiei românești în cadrul conferinței „Bugetul și fiscalitatea anului 2027”. Din ținta de deficit de 6,2% din PIB stabilită pentru acest an, aproximativ 3,2 puncte procentuale sunt reprezentate de cheltuielile cu dobânzile. Această situație contribuie direct la creșterea datoriei publice, care a depășit pragul de 60% din PIB.
Evoluția datoriei publice a fost marcată de o creștere rapidă în perioada post-pandemie. Înainte de această criză, nivelul datoriei raportat la PIB era de aproximativ 33-35%, însă acesta a urcat la 44-46% și a ajuns în prezent la peste 60%. Conform estimărilor BCR, în cazul unei ajustări linare, datoria ar putea atinge un vârf de 68% din PIB în anul 2029, conform calendarului agreat cu Comisia Europeană.
Sustenabilitatea datoriei depinde de raportul dintre dobânda nominală plătită de stat și creșterea nominală a PIB-ului. În timp ce dobânda medie la datoria existentă este de circa 5%, creșterea nominală a PIB este estimată între 5% și 6% pentru următorii zece ani. Dacă costurile de finanțare ar ajunge la 7%, raportul ar deveni nesustenabil, având în vedere că peste jumătate din datoria publică este în valută.
Costul ridicat al finanțării statului are un efect de evicțiune asupra sectorului privat, afectând direct companiile românești. Dacă rata de finanțare a statului ajunge la 7%, costurile de creditare pentru companii pot atinge pragul de două cifre. Această situație pune sub semnul întrebării profitabilitatea multor sectoare de activitate, afectând în special companiile cu marje mici de profit și, indirect, prețurile produselor de pe rafturi.
Agențiile de rating subliniază necesitatea stabilității politice pentru a asigura o ajustare fiscală consecventă. România ar trebui să evite riscul de retrogradare, care este legat de lipsa de stabilitate și de deficitele gemene, atât bugetar, cât și de cont curent. Ciprian Dascălu a comparat situația cu cea a Croației, care a reușit să își stabilizeze ratingul și costurile de finanțare prin implementarea unui plan credibil de adoptare a monedei euro.
În România, deficitele bugetare sunt adesea alimentate de cheltuielile rigide, precum pensiile și salariile, care au consumat în anumite perioade chiar și 100% din veniturile fiscale. De asemenea, decalajul de colectare a TVA-ului față de media europeană este semnificativ, fiind de aproximativ 30%, în timp ce media UE este de 9,5%. Reducerea acestui decalaj ar putea genera venituri suplimentare de peste două puncte procentuale din PIB.