Prima rectificare bugetară din acest an presupune o creștere a deficitului cu 3,5 miliarde de lei, sumă care va fi direcționată integral către plata dobânzilor. Conform analizei economistului Adrian Negrescu, această creștere duce deficitul bugetar la nivelul de 130,3 miliarde de lei. Practic, întregul surplus de cheltuieli generat de această rectificare este alocat creditorilor statului, pentru a acoperi costul datoriilor acumulate în anii precedenți, în loc de finanțarea unor proiecte de infrastructură sau de dezvoltare socială.
Adrian Negrescu subliniază că aceste fonduri suplimentare nu vor fi utilizate pentru construcția de autostrăzi, spitale noi sau școli. Banii sunt necesari pentru a plăti costul banilor împrumutați în perioadele în care cheltuielile statului au depășit capacitatea de finanțare. Economistul avertizează că statul se împrumută acum în scopul de a achita dobânzile aferente împrumuturilor contractate anterior, într-un cerc vicios de finanțare a datoriilor vechi.
Tendința cheltuielilor cu dobânzile este una ascendentă, depășind deja pragul de 50 de miliarde de lei după primele nouă luni ale anului curent. Proiecțiile economice indică faptul că, până în anul 2027, acest cost ar putea depăși pragul de 70 de miliarde de lei. Această evoluție pune presiune pe bugetul general, deoarece o parte semnificativă din resurse este consumată de serviciul datoriei, limitând capacitatea de investiții a statului în sectoarele cheie.
Ministerul Finanțelor a revizuit veniturile bugetare în scădere cu 4,7 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile sunt estimate cu 1,2 miliarde de lei mai mari. Adrian Negrescu atribuie scăderea veniturilor dificultăților de colectare și problemelor de absorbție a fondurilor europene, menționând diminuarea încasărilor din accize. De asemenea, veniturile din fondurile europene sunt estimate cu aproximativ 4,6 miliarde de lei sub nivelul prevăzut inițial, ceea ce afectează echilibrul bugetar.
Din cauza întârzierilor în implementarea proiectelor, peste 5 miliarde de lei sunt reduse din alocările destinate fondurilor europene. Rectificarea presupune suplimentări pentru sănătate, pensii și autorități locale, însă ministere precum cele ale Dezvoltării sau Transporturilor vor primi bugete mai mici. Guvernul menține însă ținta de deficit bugetar la un nivel de 6,2% din PIB, încercând să gestioneze aceste urgențe financiare prin ajustarea alocărilor către proiectele care nu au avansat conform planului stabilit.
Această rectificare bugetară intervine într-un context în care Guvernul gestionează probleme urgente prin ajustarea priorităților de cheltuieli. Deciziile de rectificare reflectă necesitatea de a acoperi cheltuielile imediate ale statului, însă pot amâna implementarea unor reforme structurale necesare. Ajustările bugetare sunt menite să echilibreze presiunea datoriilor cu necesitatea de a susține sectoarele sociale critice, precum sănătatea și pensiile.